CRĂCIUN FERICIT, DRAGI CITITORI DIN LUMEA CĂRȚILOR!

                  La mulți ani , România !

                                      Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.                

                                                Mihai Eminescu

Memoria zilei

Liviu Rebreanu

Nascut la 27 noiembrie 1885 la Comuna Tarlisna ; decedat la 1 septembrie 1944 la Valea-Mare, langa Pitesti

a fost un romancier (autorul celebrelor romane "Ion" si "Rascoala"), dramaturg si academician roman.

Piese de teatru

  

• Rascoala – drama in patru acte (1913)
• Cadrilul – comedie in trei acte (1919)
• Plicul – comedie (1921)
• Apostolii (1926)

Studii

  

• Revolutia lui Horia, Closca si Crisan (1914)
• Basarabia (1918)

Articole

  

• Cred (1926)
• Lauda taranului roman (1939)

Nuvele

  

• Prostii (1909)
• Rafuiala ( 1909)
• Volbura dragostei (Cantecul iubirii) ( 1909)
• Culcusul (1910)
• Golanii (1910)
• Dincolo (1914)
• Itic Strul, dezertor (1919)
• Catastrofa (1919)
• Cantecul lebedei (1926)
• Cuibul viselor (1926)

Povestiri

  

• Horia, Closca si Crisan (1919)
• Ardealul, Crisana maramureseana si Bucovina (1919)

Proza

  

• O strangere de mana (1911)
• Nevasta ( 1911)
• Ocrotitorul ( 1911)
• Cronici dramatice (1912)
• Apostolii (1926)

Romane

  

• Calvarul – roman autobiografic ( 1919)
• Ion (1920)
• Padurea spanzuratilor ( 1922)
• Adam si Eva (1925)
• Ciuleandra (1927)
• Craisorul (1929)
• Metropole – insemnari de calatorie (1931)
• Gorila – roman satiric (1938, 1942)
• Rascoala (1932)
• Jar (1934)
• Amandoi (1939)
• Amalgam – articole, studii, conferinte si cronici dramatice (1943)

Schite

  

• Codrea ( Glasul inimii) (1908)

Traduceri

  

• Oscar Wilde – De profundis (1908)
• Maurice Donnay – Educatia printului ( 1908)
• Maxim Gorki - Moartea soimului (1909)
• Cehov - Gura femeii (1915)
• Balzac – Groapa (1918)
• Blasco Ibanez – Turbata (1918)
• Boccacio– Aventurile unei femei cinstite ( 1918)
• Dickens – Valul Negru (1918)
• Petronius – Orgia romana (1918)
• Tolstoi – Revolutionarul ( 1918)
• Th. Storm – Iubirea ( 1918)
• Marcel Prevost - Fecioarele nebune (1921)
• O mie si una de nopti, vol I-II (1922)

Volume

  

• Framantari – nuvele (1912)
• Golanii – schite si nuvele (1916)
• Marturisire (1916)
• Rafuiala – schite si nuvele (1919)
• Norocul – nuvele (1921)
• Catastrofa (1921)
• Hora mortii (1921)
• Cuibul viselor – nuvele si schite ( 1926)
• Cantecul lebedei ( 1926)
• Cantecul iubirii – schite si nuvele (1928)
• Itic Strul, dezertor – nuvele (1932)
• Nuvele inedite (1935)
• Calea sufletului ( 1936)
• Oameni de pe Somes (1936)

   15 nov.1868 - 19 nov. 1947

      














 Azi aniversăm 145 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță fondatorul biospeologiei.

 


    

Emil Gheorghe Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868 la Iaşi, m. 19 noiembrie 1947 la Cluj), biolog român de renume mondial, explorator polar, fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume. Provenea dintr-o veche familie moldovenească, atestată documentar încă din secolul XVI şi din care au făcut parte oameni de vază şi chiar domnitori intraţi în istorie prin ctitoriile şi actele lor de vitejie, aşa cum a fost Mihai Racoviţă. Tatăl său, Gheorghe Racoviţă, cunoscut îndeosebi sub numele de Gheorghieş, de profesie magistrat, a jucat un rol important în viaţa culturală şi intelectuală a Iaşiului, fiind unul dintre fondatorii societăţii „Junimea”. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol, s-a dedicat în întregime îngrijirii singurului din cei trei copii cărora le dăduse viaţă, pe ceilalţi doi pierzându-i prematur din cauza unor boli necruţătoare.

Emil şi-a petrecut primii ani în ambianţa plină de căldură şi dragoste părintească a conacului de la Şorăneşti, un mic sat din ţinutul Vasluiului în care tatăl moştenise o frumoasă moşie. Şi-a început învăţătura la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă, omul de la care a moştenit neaoşul grai moldovenesc pe care l-a folosit chiar şi în cuvântări rostite în cadrul protocolar al Academiei Române. A continuat-o tot la Iaşi, mai întâi la Liceul Naţional, apoi la liceul privat „Institutele Unite”, unde a fost coleg cu Sava Atanasiu, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov şi Nicolae Leon şi unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni şi geologul Grigore Cobălcescu. Cel din urmă a jucat un rol cu adevărat decisiv în alegerea căii pe care tânărul său elev avea să se angajeze mai târziu, căci a ştiut să-i însămânţeze în cuget o dragoste faţă de natură care se va transforme nu peste mult timp într-o nestăvilită pasiune.

              

Cartea cea mai mică din lume încape într-un fir de păr | Hyperliteratura

Cartea cea mai mică din lume încape într-un fir de păr | Hyperliteratura

Iată câteva lucruri despre Alice Munro, scriitoarea de proză scurtă și câștigătoarea din acest an a Premiului Nobel pentru Literatură:

1.
Numele ei de naștere a fost Alice Ann Laidlaw.

2.
S-a născut pe 10 iulie 1931 chiar lângă municipiul Wingham, Ontario, despre care vorbește frecvent în poveștile sale.

3.
Tatăl ei, Robert Laidlaw, a fost un descendent direct al lui James Hogg (1770, Scoţia – 1835), autor al The Private Memoirs and Confessions of a Justified Sinner (Memoriile personale şi confesiunile unui păcătos cu temei)

4.
A declarat că a început să se refugieze în cărți după ce mama ei (profesoară) a fost diagnosticată cu o formă neobișnuită de Parkinson când Alice, cel mai în vârstă dintre cei trei copii, avea doar 10 de ani.

5.
A câștigat o bursă pentru jurnalism la University of Western Ontario, unde s-a susţinut financiar donând sânge și culegând frunze de tutun, printre alte job-uri.

6.
Şi-a publicat prima poveste, The Dimensions of a Shadow (Dimensiunile unei umbre), ca studentă, în 1950.

7.
Cu primul ei soț, Jim Munro, a deschis o librărie, Munro’s Books, care funcţionează şi astăzi în Victoria, Columbia Britanică. Stocul librăriei lor era format în cea mai mare parte din ediţii paperback, într-un moment în care cele mai multe librării tradiționale dispreţuiau volumele în acest format.

8.
Al doilea soț al ei, geograful Gerry Fremlin, a fost un vechi prieten din perioada studenţiei. S-au reîntâlnit și, după ce-au băut niște pahare de martini, au decis să se căsătorească.

9.
Când a câștigat premiul internaţional Man Booker Prize în 2009, autoarea Jane Smiley i-a descris lucrările ca fiind “practic perfecte”.

10.
Este primul cetățean canadian care câștigă Premiul Nobel pentru Literatură. (Saul Bellow s-a născut canadian, dar a obţinut cetățenia americană în 1941, cu 26 de ani înainte să câştige Premiul Nobel).

                 


                                  A fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013

                Scriitoarea Alice Munro (Canada)  este laureata   premiului Nobel pentru literatură  pe 2013,a  anunțat joi, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de știință din Suedia. Unul din membrii Comitetului a afirmat că autoarea este "un excelent portretist al ființei umane ", precizând că una din cărțile sale de proză scurtă  "Dear Life" - Dragă viață, oferă indicii despre autoare fiind mai degrabă o autobiografie și este considerată  "  un maestru al prozei scurte contemporane" , gen literar ce arareori a fost distins.

                 Când  fost publicată colecția de zece povestiri "Prea multă fericire", Alice Munro avea 78 de ani și cu toate acestea proza ei este mai dinamică decât a altor scriitori mai tineri. 

              

           

               
                                     A trecut vremea poveștilor?

Basmele vor să te facă să crezi că fiecare prinţesă trăieşte o viaţă extraordinară după ce povestea se încheie, însă proiectul cinic realizat de fotografa Dina Goldstein contestă întru totul această idee.

„Prinţesele mele decăzute s-au născut din durerea personală profundă, din revolta pricinuită de laitmotivul «şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi» cu care suntem hrăniţi cu forţa în copilărie”, explică fotografa canadiană.

Fotografa canadiana Dina Goldstein ne arată că prințesele Disney nu au trăit fericite până la adânci bâtrâneți. Într-un interviu, fotografa recunoaşte că a dorit ca imaginile să dea de gândit şi să trezească emoții celor ce le vizualizează: “Seria… [forțează] privitorul să contemple viața reală: vise ratate, poluarea și degradarea oceanului, război, obezitate, dispariția culturilor indigene, cancerul și negăsirea elixirului tinereții veșnice.”

Astfel, în cele 10 fotografii adunate în această colecţie le putem vedea pe legendarele personaje de basme, Albă ca Zăpada, Jasmine, Pocahontas și multe altele, cedând în faţa destinelor tragice:

Albă ca Zăpada este prinsă într-un coşmar domestic, cu mulţi copii neîngrijiţi şi un soţ leneş şi şomer.

Alba ca zapada 

Cenuşăreasa se luptă cu dependenţa de alcool, fiind înfăţişată stând cu capul în jos într-un bar murdar cu un pahar de shot în mână, în timp ce un grup de bărbaţi o privesc cu dispreţ.

Cenusareasa

Rapunzel se luptă cu cancerul şi citostaticele într-o cameră de spital, alături de o perucă din părul ei lung şi blond.

Rapunzel

Scufiţa Roşie are o problemă cu greutatea din cauza mâncării de tip fast-food, pe care de altfel o transportă în coşul cu bunătăţi pe care-l duce bunicii.

Scufita rosie

Frumoasa din pădurea adormită se află într-un azil de bătrâni, la fel de tânără, alături stându-i prinţul deja demult trecut de a doua tinereţe.

Frumoasa din padurea adormita

Bella din Frumoasa şi Bestia este prezentată în timpul unei proceduri medicale cosmetice, chirurgii plasticieni remodelându-i chipul plin de riduri.

Bella

Pocahontas este prezentată ca o fată bătrână, uitându-se singură la televizor, înconjurată de o mulţime de pisici.

Sursa  http://hyperliteratura.ro/

Peste 75% din utilizatorii bibliotecilor din sate şi oraşe mici ştiu să utilizeze internetul

de Madalina Cerban - MediafaxPublicat la: 09.09.2013 14:54 Ultima actualizare: 09.09.2013 14:55

Peste 75% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural şi urban mic sunt alfabetizaţi digital, respectiv ştiu să utilizeze un calculator şi să caute informaţii pe internet, dar peste 40% dintre români nu au folosit niciodată internetul, potrivit unui studiu Biblionet.

Studiul a fost realizat de Cult Market Research, pentru Fundaţia IREX România, în perioada august - septembrie. Eşantionul a inclus 3.000 de respondenţi din mediul rural şi urban mic, la nivel naţional, care folosesc serviciile bibliotecilor din programul Biblionet, o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Conform sursei citate, 70% dintre respondenţi au declarat că utilizează platforme de socializare şi pot redacta şi trimite email-uri fără probleme. Totodată, 31% au declarat că fac cumpărături online, iar 27% lucrează cu programe specializate.

Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi consideră că vizitarea bibliotecii i-a ajutat în mare sau foarte mare măsură să-şi dezvolte competenţele de utilizare a calculatorului, 81% dintre aceştia apreciind că nivelul lor actual de utilizare este unul bun, respectiv foarte bun.

"În bibliotecile publice şi cu ajutorul a zeci de organizaţii partenere Biblionet, mii de oameni din toată ţara primesc gratuit instrucţiuni despre benfeciile internetului şi sunt ajutaţi să ia legătura cu cei apropiaţi, să caute produse online sau chiar să-şi lanseze propriile bloguri. Ultimele statistici ne-au arătat că peste 9.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă folosind internetul din bibliotecă şi participând la cursuri de resurse umane organizate în acelaşi spaţiu, iar peste 500.000 de români au intrat pentru prima dată pe internet într-o bibliotecă publică. Sunt statistici care arată că interesul pentru tehnologie creşte de la un an la altul, că accesul la informaţie şi instruire devin tot mai importante şi că în România anului 2013, a fi integrat social şi cetăţean responsabil înseamnă a fi alfabetizat digital. Peste 2.300 de biblioteci publice din România şi zeci de mii din toată Europa sunt dovada vie a faptului că tehnologia este un factor de inserţie socială şi că acestea pot ajuta oamenii să dobândească competenţe digitale pentru a-şi îmbunătăţi viaţa", a declarat Paul Andre Baran, directorul programului Biblionet şi Campionul Digital al României la Comisia Europeană.
Totuşi, conform comunicatului, în România, peste 40% dintre locuitori nu au folosit niciodată internetul. "Acest lucru presupune mai puţine oportunităţi pe piaţa muncii, educaţie sau comunicare cu lumea, în general. Proporţia populaţiei nealfabetizate digital se găseşte preponderent în mediul urban mic şi rural, zone în care bibliotecile publice devin resurse cheie pentru incluziunea digitală, acestea oferind gratuit numeroase servicii de instruire digitală", se mai spune în comunicat.

Potrivit comunicatului, 41% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural folosesc internetul regulat (cel puţin odată pe săptămână) şi 35% îl folosesc frecvent (zilnic). Numai 3% accesează internetul de la bibliotecă de câteva ori pe an şi 6% aproape deloc.

Aproape 3.000 de bibliotecari din ţară au fost pregătiţi în cadrul programului Biblionet să ţină cursuri de utilizare a computerului şi internetului pentru o alfabetizare digitală de bază. Astfel, se explică procentul de 84% dintre utilizatori care au declarat că au fost pregătiţi, respectiv ajutaţi de un bibliotecar pentru a utiliza mai bine calculatorul sau internetul.
În topul celor mai des invocate motive pentru utilizarea calculatorului se regăsesc păstrarea relaţiei cu prieteni şi rude, vizionarea de filme, jocurile şi dorinţa de a asculta muzică. Jumătate dintre abonaţii bibliotecilor, însă, doresc să caute informaţii pe subiecte specifice, iar 40% învaţă lucruri noi şi îşi efectuează temele folosind calculatorul din bibliotecă. 84% dintre respondenţi au declarat că au diversificat tipul de acţiuni pe care le fac la calculator sau pe internet de când merg la bibliotecă.

Conform unui alt studiu, realizat la cererea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în martie 2013, peste 16% dintre români, respectiv 2,6 milioane, frecventau bibliotecile publice.

Ziua Internaţională a Alfabetizării se sărbătoreşte în fiecare an pe 8 septembrie, pentru a promova importanţa alfabetizării la nivel de comunitate, societate şi individ. În anul 2013, se poate vorbi despre un alt tip de alfabetizare care a devenit la fel de important ca scrisul şi cititul şi anume alfabetizarea digitală, se mai spune în comunicat.

Biblionet este o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în valoare totală de 26,9 milioane de dolari, pe o durată de cinci ani, şi îşi propune facilitarea accesului la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice.
În România, sunt 2.876 de biblioteci în cele 41 de judeţe, dintre acestea, 89% sunt instituţii de dimensiuni mici, localizate în mediul rural. Programul Biblionet a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei.

                    "  Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind, cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, ţarinele cu holdele, câmpul cu florile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii! Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire."

Ion Creangă în Amintiri din copilărie

Corul Armatei Române- Desteaptă-te române

         29  iulie 2013   ZIUA IMNULUI NATIONAL             

Pe 29 iulie sărbătorim Ziua Imnului Naţional al Romaniei, "Desteapta-te romane!". Imnul a fost pentru prima dată intonat în anul 1848 de către un grup de tineri condus de către Anton Pann. Era imnul Revoluţiei paşoptiste şi a devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.

Versurile Imnului i-au fost atribuite lui Andrei Muresanu, dar nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Cu denumirea "Un rasunet" de Andrei Muresanu a fost publicat in numarul iunie-iulie 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inima si literatura", pe o melodie culeasa de Anton Pann.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, alta variantă arată că de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele "Din sanul maicii mele".

LA MEDELENI de IONEL TEODOREANU

O lectură de vacanță potrivită pentru adolescenți și nu numai...

Eroiiromanieichic

Avea o "vitalitate extraordinara, care arata ca e unul dintre scriitorii care au o imensa pofta de viata, ca scrisul lor nu este efectul imaginatiei si rezultatul unei stari exclusiv contemplative." Avea "in el antene pentru tot ce inseamna fenomen cotidian. El pastra prospetimea asta.", Geo Serban despre scriitorul roman, care ar fi putut face cariera la Hollywood de frumos ce era, cu privirea-i melancolica irezistibila, cu talentul lui de povestitor de care ne bucuram si azi in "La Medeleni", "Ulita copilariei" sau "Lorelei". Ionel Teodoreanu. Cool!

8 iulie 1868 - A apărut, la Iași, manualul lui Ion Creangă: „Metodă nouă de scriere și citire pentru anul clasei I-a primare".

Despre importanța lecturii cu Dan C. Mihăilescu - Azi Citesc

Despre importanța lecturii cu Dan C. Mihăilescu - Azi Citesc

Octavian Paler

               OCTAVIAN PALER 
            (02.07.1926 - 07.05.2007)




A fost unul dintre cei mai inteligenţi oameni care au îmbogăţit cultura română. A fost omul care putea să viseze fără limite, care putea să fie lucid fără limite şi care renunţa la orice fel de autocenzură, a fost unul dintre cei mai iubiţi pământeni..

Născut pe data de 2 iulie 1926, fiu al lui Alexandru și al Anei, astăzi ar fi împlinit 87 de ani, dar sunt deja mai bine de 6 ani de când s-a dus acolo unde timpul nu se mai măsoară. 
"N-am avut, când eram mic, nici o jucărie. În Lisa nu funcţiona obiceiul ca părinţii să le dea copiilor jucării. Singurul răsfaț de care am avut parte se întâmpla dimineața când tata își apropia obrazul de obrazul meu, ceea ce mă făcea fericit! Sunt recunoscător că exist şi disperat că va veni o vară în care nu voi mai putea să urmăresc cum înnegreşte lumina chiparoşii la amiază.. Mă doare tot ce iubesc acum, pentru că presimt în orice frumuseţe sfârşitul, dar poate că aşa arată adevărata iubire. Bucură-te de acest dar vremelnic, strigă o voce în mine. Căci nu există decât daruri vremelnice". [Octavian Paler]

Octavian Paler probabil îmbogăţeşte, acum, cărţile nemuririi cu amintiri mirene. Să ştie şi cei de acolo ce facem noi. Cum gândim şi cum trăim. Cum dormim, cum fugim în stânga şi-n dreapta, cum greşim şi regretăm că am greşit fără să învăţăm nimic, cum ne judecăm între noi, cum scriem, citim, cum visăm şi ne facem iluzii, cum răscolim prin cenuşa lor şi ne prăfuim sufletul, cum învinovăţim destinul şi amănuntele, cum privim norii, reclamele sau accidente oarecare, cum fugim de răspunderi şi alungăm întrebările pentru că vrem să amânăm răspunsurile, cum călcăm vise în picioare, cum ne facem prieteni şi-i alungăm, cum primim daruri pe care nu le înţelegem, cum avem timp pentru toate..  Dacă doriți să citiți din lucrările scriitorului Octavian Paler vă invit la bibliotecă unde găsiți următoarele publicații : 
PALER,Octavian.   Don Quijote în Est/Octavian Paler.- București: Albatros,1994
PALER,Octavian    Viața pe un peron/Octavian Paler ; pref.: Daniel Cristea-Enache.- București: Litera,2009.

Mihai Eminescu

Posted by Bizar on Apr 5, 2013 in Curiozitati Bizare Oameni | 0 comments

• In copilaria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obisnuia sa isi sperie tatal intr-un mod cel putin bizar. Baiatul mergea in padure sa prinda serpi si-i punea de vii in apropierea casei sale. Apoi isi chema tatal sa vada “ce pasare a prins” si statea deoparte razand cand barbatul dadea fata in fata cu reptilele suparate…….

• La 25 februarie/9 martie 1866, revista Familia din Pesta publica poezia “De-as avea…”, scrisa de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat insa numele din Mihai Eminovici in Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat si l-a pastrat pentru totdeauna. Dar probabil ca stiai asta deja… stiai insa si faptul ca revista mai exista si azi!?

• Care este inspiratia din spatele poeziei “Pe langa plopii fara sot”? In vremea in care Eminescu a scris poezia respectiva, era indragostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca si verisoara lui Caragiale. Domnisoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o strada incadrata de plopi pe care Eminescu i-a numarat si a observat ca ii da un numar fara sot, scrie lovendal.net.

• In ciuda problemelor sale de sanatate, Mihai Eminescu a scris poezii pana in momentul mortii. In buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii, se aflau, scrise de mana, poeziile Viata si Stele in cer.

• Mihai Eminescu este membru al Academiei Romane. A fost ales post-mortem in 20 0ctombrie 1948.

• Poezia “Kamadeva” este ultima poezie tiparita in timpul vietii, fiind publicata in revista ieseana Convorbiri Literare in data de 1 iulie 1887.

• Ultimul articol semnat de Eminescu in ziarul Timpul a aparut in ziua de 28 iunie 1883 (dar a fost datat 29 iunie 1883).

• Exista un singur film despre viata lui Mihai Eminescu, Luceafarul, regizat de Emil Loteanu, si aparut in anul 1987.

• 9495 Eminescu este un asteroid descoperit in 1971 la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului sau nu depaseste 6 km. Se poate apropia la 140.000.000 km de Pamant. Cand fost descoperit, la 26 martie 1971, de catre astronomii americani, acestia l-au numit simplu 9495. In anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, presedinta Comitetului National Roman de Astronomie, Magda Stavinschi, a anuntat ca Uniunea Astronomica Internationala (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.

• In septembrie 2012, la Chisinau s-a organizat prima editie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Conform organizatorilor, 150 de participanti s-au strans din opt tari.

Mihai Eminescu - La steaua

La steaua care-a rasarit
E-o cale-atât de lunga, 
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins în drum    
În departari albastre, 
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre, 

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zarit, 
Azi o vedem, si nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adânca, 
Lumina stinsului amor

   MIHAI EMINESCU

(15.01.1850-15.06.1889) 

Ne urmareste înca.

 

Azi, 29 mai 2013 in centrul istoric la Cafeneaua Dopp va invitam la o intalnire de suflet pe toti iubitorii de carte! Vino si tu , vei avea numai de castigat!

NICOLAE GRIGORESCU

Pe 15 mai 1838, avea să se nască în județul Dâmbovița, într-o familie numeroasă, fondatorul picturii române moderne, Nicolae Grigorescu.

"Prietenia cu artistii francezi nu a reusit sa-l smulga meditatiei romanesti, amintirii  doinelor, imaginii intinsei campii dunarene, argintate de pulbere,acestei dulci tari de coline, cu vii si casute acoperite cu sindrila.

... El  ramane poet, iar arta sa este un cintec de pasare. El este  roman prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune in pictura, in alegerea motivelor de-o melancolica intindere sau de-o  intimitate visatoare, prin ceea ce are tandru si spiritul in maniera sa..." - Henri Focillon

Pentru mai multe informatii despre viata si opera lui Nicolae Grigorescu puteti solicita pentru imprumut urmatoarele volume : Nicolae Grigorescu / Barbu Brezianu  - Bucuresti : Ed.Tineretului,1959 

Pe urmele lui Nicolae Grigorescu / Valentin Ciuca - Bucuresti : Ed. Sport Turism,1987.

Ciobanas cu oi

Car cu boi

Targ la Rucar

"Citeşte. Numai citind mereu creierul tău va deveni un laborator nesfîrşit de idei şi imagini". - Mihai Eminescu

SCOALA ALTFEL 2013

In perioada 01 - 05.04  2013 in cadrul Programului SCOALA ALTFEL!  editia 2013, desfasurat sub titulatura
''SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN!" ,Liceul Hercules - Ciclul primar in parteneriat cu  Biblioteca Oraseneasca ''Nicolae Stoica de Hateg" Baile Herculane  au pregatit activitati menite sa atraga copiii in lumea cartilor, sa  trezeasca in sufletele prichindeilor curiozitatea si placerea de a se informa si de a le deschide apetitul pentru lectura.

Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi 80 de ani...
Nichita.. poetul nepereche al generaţiei anilor '60. A recreat limba română şi a sfârşit tragic, la numai 50 de ani.

Nichita, ce faci tu Nichita? m-a întrebat îngerul..
Nu răspunde nimeni..
De o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, poetul face parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. Daca Nichita ar răspunde, am sti probabil printre ce stele rătăcesc mari noștri poeti? sau mari noștri actori care pleacă așa de des! Mai întâi aș întreba ce face Eminescu? dar Amza, cu care a plecat impreuna? Aș întreba unde sunt marii maeștri care au avut destine care nu au fost privite ca cele de oameni cu trai de rând? Am ști atunci unde sunt cei mai iubiți și aleși dintre pamânteni!

In perioada 18 - 24 martie 2013 Biblionet Baile Herculane a fost participant activ la Campania

"HAI PE NET" a fost o campanie de incluziune digitala initiata de reteaua TelecentreEurope si derulata in Romania de Fundatia EOS Romania, in calitate de coordonator national.Campania a avut ca scop atragerea a minim 10.000 de romani online. Rezultat final : 12.237 romani online!

La mulți ani doamnă..

25 martie 1942. S-a născut Ana Blandiana.


"Sunt copil născut la oraş, la Timişoara. Am crescut la Oradea, am făcut facultatea la Cluj şi am locuit în Bucureşti. Dar toată viaţa mea de scriitor i-am invidiat pe colegii mei care erau născuţi la ţară, pentru că mi se părea că au nişte rădăcini mai profunde, mai adevărate. La ţară am învăţat că nu există mai mare miracol decât a pune un grăunte, o sămânţă în pământ şi a privi cum iese din ea o plantă" A.B.
_____________________________________________________
Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărâ soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învaţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...

Nichita Stanescu despre poezie

http://youtu.be/3REUEuUvV0o Va invit sa vizualizati un video document despre despre poezie in rostirea unui mare poet roman  NICHITA  STANESCU!

Mesajul directorului general al UNESCO Irina Bokova, pentru marcarea Zilei Mondiale a Poeziei în 2013 este ' Poezia este una dintre cele mai pure expresii ale libertăţii lingvistice. Este o componentă a identităţii popoarelor şi întruchipează energia creatoare a culturii, datorită posibilităţii de a fi reînnoită continuu"

Ion Minulescu

---

Primăvară inutilă

Sufocată de viaţa cu program
Şi de-acelaşi "va urma" cotidian
Al savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -
Pedagogi şi profesori octogenari
De algebră, geografie şi pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Şi-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Şi-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cişmigiu
Sau la Şosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram şi eu ca ea - un licean
Cu frecvenţa cursurilor pe... trotuar...

Dar de data asta, nu ştiu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum....
Poate n-am mai cunoscut-o eu...
Poate drumul ei şi drumul meu
S-au schimbat de mult,
Şi-acum
Nu mai fac acelaşi drum...

Sau pe drumul de la Ateneu
Până la Şosea
Şi hipodrom
Primăvara n-a-ntâlnit în capitală nici un om
Să-i ureze ca pe vremuri "bun sosit".

Şi probabil că de ciudă în oglindă s-a privit,
Şi-a dat seama c-a visat,
C-a spart geamul doar în vis
Şi că visul evadării n-a fost vis adevărat!...

Primăvară, primăvară,
Inutila mea fecioară,
Nu cumva te-ai sinucis?...

TeleU: Perspective Ep.5 - Paul Andre Baran, directorul BIBLIONET, campio...

Ce este Hai pe Net?

O campanie de incluziune digitală organizată de Fundația EOS Romania în parteneriat cu telecentre, biblioteci, școli și PAPI și alte organizații și instituții dedicate alfabetizării digitale în Romania.

• Campania își propune să aducă online 10,000 de utilizatori noi, oameni care fie nu au folosit niciodată internetul, fie oameni care învață să folosească e-servicii noi (ex. cumpărături sau plăți online, cursuri de formare profesională online, participare în comunități sociale virtuale, etc) precum și pe implicarea tinerilor în activități care se vor baza pe cunoștințele lor de utiliza tehnologia și internetul cu scopul de a crește șansele lor de angajare pe piața muncii prin dobândirea de competențe TIC cât mai bune.
• Acoperire națională

Temele Hai pe net! 2013

• Creşterea şanselor de angajare a tinerilor
• Servicii online pentru cetăţeni
• Îmbătrânire activă-învăţare inter-generaţională

Vino în perioada 18.03.-24.03.2013 la Biblioteca Orăşenească Nicolae Stoica de Haţeg Băile Herculane -Centrul BIBLIONET , pentru a te alătura campaniei de incluziune digitală HAI PE NET ! Vă aşteptăm în fiecare zi ,între orele 8.00-16.00

Martisor - 1. Denumire populara a lunii  Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului  Nou Agrar, dedicata zeului Mars si planetei Marte(Transilvania,Banat,Maramures,centrul Munteniei,vestul Olteniei,sudul Dobrogei);
                 2. Funie formata din zilele,saptamanile si lunile anului adunate si rasucite intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facut cadou la 1 martie,  Ziua Dochiei. Martisorul, generalizat astazi la sate si orase este confectionat din doua fire colorate rosu si alb , de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile. La sfarsitul sec. al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire ,de la parinti  in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana , ulterior prins in piept sau la gat. El era scos , in raport de zona etnografica la o anumita sarbatoare a primaverii : Macinici, Florii, Paste, Arminden sau la inflorirea unor arbusti sau pomi fructiferi  : macesi, porumbar, trandafiri, paducel, visin, zarzar, cires, etc. si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii de Martisor nu vor fi parliti de soare pe timpul verii , ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile , placuti si dragastosi ,bogati si norocosi , feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii Martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in luna martie, perioada echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in raport cu o anumita faza a Lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat , atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare. Obiceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara ,la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii , firul Martisorului , funie de 365 sau 366 de zile , ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic . Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului.Obiceiul a fost atestat in toate teritoriile locuite de romani si aromani. De la romani si aromani obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.       GHINOIU,ION     Obiceiuri populare de peste an : Dictionar.   Bucuresti,1997  

Marin Sorescu, poet român 

 (29 .02.1936-08.12.1996)

La 29 februarie 1936 se nastea poetul si prozatorul Marin Sorescu. Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Marin Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii (1936-1996) pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în: SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia, India, Anglia, Germania, Franta, Grecia, Suedia, Italia, Olanda, Spania, Portugalia, China, Singapore, Rusia, Cehia, Slovacia, Serbia, Macedonia, Bulgaria ş.a., totalizând peste şaizeci de cărţi apărute în străinătate.

A publicat primul său volum ("Singur printre poeţi") în 1964 şi de atunci a impus un stil degajat, uşor ironic, fantezist (care atenuează reflecţia gravă), deconcertant, de multe ori feroce în profundul sau simţ critic. Sunt foarte cunoscute şi volumele din ciclul "La lilieci", un univers poetic pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.
Ca dramaturg, Sorescu este autorul unei capodopere, "Iona", care împreună cu alte piese ale sale, figurează în repertoriul multor teatre din lume. Creaţia sa dramaturgică poate fi considerată şi ea ca fiind excepţională: "Iona", "Paracliserul", "Matca", "Există nervi", "A treia ţeapă", "Răceala".

Piesele sale s-au bucurat de o primire excepţională, fiind traduse şi prezentate pe scene din Paris, Zürich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varşovia şi Port-Jefferson (SUA).

Bibliografie (surse):

1. Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I;
2. www.art-zone.ro;
3. George Pruteanu: "Marin Sorescu, deocamdată”.

La 25 februarie 1866 tanarul Eminovici, un gimnazist roman din Cernauti (din Bucovina imperial- austriaca), trimite o scrisoare, la 16 ani, catre revista "Familia", editata de Iosif Vulcan, la Buda (Pesta). "Managerul" citeste cu uimire poezia "De-as avea", o considera buna, ii schimba numele autorului in Eminescu si o publica pe 25 februarie / 9 martie  pe pagina cu numarul 68. „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale incercari poetice trimise noua, ne-a surprins placut”, scria Vulcan.  Debutul oficial este facut, numele poetului urmand a ramane MIHAI EMINESCU .
                                         
                                                             De - as avea...   
                               
                                                      De-as avea si eu o floare
                                                      Mindra, dulce, rapitoare
                                                      Ca si florile din mai,
                                                      Fiice dulce a unui plai,
                                                      Plai rizind cu iarba verde,
                                                      Ce se leagana, se pierde
                                                      Unduind incetisor,
                                                      Soptind soapte de amor;

                                                      De-as avea o floricica
                                                      Gingasa si tinerica,
                                                      Ca si floarea crinului,
                                                      Alb ca neaua sinului,
                                                      Amalgam de-o roz-albie
                                                      Si de una purpurie,
                                                      Cintind vesel si usor,
                                                      Soptind soapte de amor;

                                                      De-as avea o porumbita
                                                      Cu chip alb de copilita,
                                                      Copilita blindisoara                                                       
                                                      Ca o zi de primavara ,
                                                      Citu-ti tine ziulita
                                                       I-as cinta doina,doinita,
                                                       I-as cinta-o-ncetisor,
                                                       Soptind soapte de amor.