Memoria zilei

Liviu Rebreanu

Nascut la 27 noiembrie 1885 la Comuna Tarlisna ; decedat la 1 septembrie 1944 la Valea-Mare, langa Pitesti

a fost un romancier (autorul celebrelor romane "Ion" si "Rascoala"), dramaturg si academician roman.

Piese de teatru

  

• Rascoala – drama in patru acte (1913)
• Cadrilul – comedie in trei acte (1919)
• Plicul – comedie (1921)
• Apostolii (1926)

Studii

  

• Revolutia lui Horia, Closca si Crisan (1914)
• Basarabia (1918)

Articole

  

• Cred (1926)
• Lauda taranului roman (1939)

Nuvele

  

• Prostii (1909)
• Rafuiala ( 1909)
• Volbura dragostei (Cantecul iubirii) ( 1909)
• Culcusul (1910)
• Golanii (1910)
• Dincolo (1914)
• Itic Strul, dezertor (1919)
• Catastrofa (1919)
• Cantecul lebedei (1926)
• Cuibul viselor (1926)

Povestiri

  

• Horia, Closca si Crisan (1919)
• Ardealul, Crisana maramureseana si Bucovina (1919)

Proza

  

• O strangere de mana (1911)
• Nevasta ( 1911)
• Ocrotitorul ( 1911)
• Cronici dramatice (1912)
• Apostolii (1926)

Romane

  

• Calvarul – roman autobiografic ( 1919)
• Ion (1920)
• Padurea spanzuratilor ( 1922)
• Adam si Eva (1925)
• Ciuleandra (1927)
• Craisorul (1929)
• Metropole – insemnari de calatorie (1931)
• Gorila – roman satiric (1938, 1942)
• Rascoala (1932)
• Jar (1934)
• Amandoi (1939)
• Amalgam – articole, studii, conferinte si cronici dramatice (1943)

Schite

  

• Codrea ( Glasul inimii) (1908)

Traduceri

  

• Oscar Wilde – De profundis (1908)
• Maurice Donnay – Educatia printului ( 1908)
• Maxim Gorki - Moartea soimului (1909)
• Cehov - Gura femeii (1915)
• Balzac – Groapa (1918)
• Blasco Ibanez – Turbata (1918)
• Boccacio– Aventurile unei femei cinstite ( 1918)
• Dickens – Valul Negru (1918)
• Petronius – Orgia romana (1918)
• Tolstoi – Revolutionarul ( 1918)
• Th. Storm – Iubirea ( 1918)
• Marcel Prevost - Fecioarele nebune (1921)
• O mie si una de nopti, vol I-II (1922)

Volume

  

• Framantari – nuvele (1912)
• Golanii – schite si nuvele (1916)
• Marturisire (1916)
• Rafuiala – schite si nuvele (1919)
• Norocul – nuvele (1921)
• Catastrofa (1921)
• Hora mortii (1921)
• Cuibul viselor – nuvele si schite ( 1926)
• Cantecul lebedei ( 1926)
• Cantecul iubirii – schite si nuvele (1928)
• Itic Strul, dezertor – nuvele (1932)
• Nuvele inedite (1935)
• Calea sufletului ( 1936)
• Oameni de pe Somes (1936)

   15 nov.1868 - 19 nov. 1947

      














 Azi aniversăm 145 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță fondatorul biospeologiei.

 


    

Emil Gheorghe Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868 la Iaşi, m. 19 noiembrie 1947 la Cluj), biolog român de renume mondial, explorator polar, fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume. Provenea dintr-o veche familie moldovenească, atestată documentar încă din secolul XVI şi din care au făcut parte oameni de vază şi chiar domnitori intraţi în istorie prin ctitoriile şi actele lor de vitejie, aşa cum a fost Mihai Racoviţă. Tatăl său, Gheorghe Racoviţă, cunoscut îndeosebi sub numele de Gheorghieş, de profesie magistrat, a jucat un rol important în viaţa culturală şi intelectuală a Iaşiului, fiind unul dintre fondatorii societăţii „Junimea”. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol, s-a dedicat în întregime îngrijirii singurului din cei trei copii cărora le dăduse viaţă, pe ceilalţi doi pierzându-i prematur din cauza unor boli necruţătoare.

Emil şi-a petrecut primii ani în ambianţa plină de căldură şi dragoste părintească a conacului de la Şorăneşti, un mic sat din ţinutul Vasluiului în care tatăl moştenise o frumoasă moşie. Şi-a început învăţătura la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă, omul de la care a moştenit neaoşul grai moldovenesc pe care l-a folosit chiar şi în cuvântări rostite în cadrul protocolar al Academiei Române. A continuat-o tot la Iaşi, mai întâi la Liceul Naţional, apoi la liceul privat „Institutele Unite”, unde a fost coleg cu Sava Atanasiu, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov şi Nicolae Leon şi unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni şi geologul Grigore Cobălcescu. Cel din urmă a jucat un rol cu adevărat decisiv în alegerea căii pe care tânărul său elev avea să se angajeze mai târziu, căci a ştiut să-i însămânţeze în cuget o dragoste faţă de natură care se va transforme nu peste mult timp într-o nestăvilită pasiune.