RECOMANDARE : Sa ne oprim o clipa din goana nebuna a acestor vremuri tulburi si sa redescoperim vibratia cuvintelor dintr-o poezie clasica de dragoste

>> B >> Ana Blandiana >> Cine dintre noi

    

Ana Blandiana - Cine dintre noi

Când pleci,
Nu stiu care dintre noi a plecat,
Când întind mâna
Nu stiu daca nu ma caut pe mine,
Când îti spun : te iubesc,
Nu stiu daca nu mie îmi spun
Si mi se face rusine.
Odinioara
Stiam cum arati,
Erai
Nespus de înalt si de subtire,
Stiam de unde-ncepi
Si unde ma sfârsesc,
Îti gaseam usor
Buzele, gâtul,
Clavicula dulce,
Umarul copilaresc.
De mult, îmi amintesc,
Eram doi,
Tin minte cum ne tineam de mâna...
Cine-a fost înfrânt dintre noi ?
Cine-a putut sa ramâna ?
Singurul trup este al tau
Sau al meu ?
Si mi-e atât de dor
De cine ?
Numai tacând,
Cu ochii-nchisi, cu dintii strânsi,
Mai pot sa te distrug
Cu greu
În mine.

O seara de joi in doi cu un volum de versuri de dragoste, nu e mai romantic decat sa mergeti intr-un club?

 Imagini de la Cursul de Formare de Formatori din cadrul Programului BIBLIONET, curs ce s-a desfasurat in perioada 23 - 25 .01.2013 la Biblioteca Judeteana "Paul Iorgovici" Resita.

Azi este luni, 28.01.2013 - incepe o noua saptamana!
Voi ce carte incepeti sa cititi astazi? Va invit la biblioteca sa va alegeti un autor preferat!

ORASUL MEU RENASTE

In perioada 23.01 - 25.01.2013 am participat in cadrul Bibliotecii Judetene "Paul Iorgovici" Resita la
un Curs de Formare de Formatori in metodologia DigiTales - povestiri digitale. Rezultatul concret al acestui curs este filmul "ORASUL MEU RENASTE"   pe care l-am realizat cu ajutorul programului Windows Live Movie si Audacity folosind fotografiile publicate pe profilul de FB al Primariei Baile Herculane. Imi cer scuze pentru eventualele balbe care sunt inerente la un nou inceput de drum si va invit sa-l vizionati si totodata va invit si la  Biblionet pentru a invata impreuna sa relizam povesti digitale.

Bill Gates şi soţia sa, Melinda FOTO AFP

După ce a donat deja 28 de miliarde de dolari în scopuri caritabile, Bill Gates intenţionează să lupte pentru a eradica poliomielita, cu aceeaşi pasiune care l-a caracterizat şi atunci când era 100% implicat în proiectul Microsoft.

Averea lui Bill Gates este estimată la 65 de miliarde de dolari, echivalentul Produsului Intern Brut al Ecuadorului şi poate puţin mai mare decât acela al Croaţiei, scrie „The Telegraph“.
Momentan, Gates este angajat într-un proces în care încearcă să folosească toţi banii pe care îi are, în speranţa de a prelungi viaţa celor mai puţin norocoşi decât el.
„Cu siguranţă sunt îngrijit bine, din punctul de vedere al hranei şi al hainelor“, spune el. „Banii nu au nicio utilitate pentru mine dincolo de un anumit punct. Utilitatea lor constă în construirea unei organizaţii şi obţinerea de resurse pentru cei mai săraci din lume“.
Gates deţine o proprietate în statul Washington, în valoare de 150 de milioane de dolari. Dar a fi bogat, chiar şi la nivelul la care se află el, nu este o garanţie pentru obţinerea unui loc în istorie. Deşi realizările sale de până acum ar trebui totuşi să conteze, la 57 de ani el este încă un om agitat şi vrea ceva mai mult. Vrea eradicarea unei boli care a afectat vieţile a numeroşi oameni: poliomielita.
El şi soţia sa Melinda au donat până acum 28 de miliarde de dolari prin fundaţia lor caritabilă, iar mai mult de 8 miliarde dintre aceştia au fost dedicaţi îmbunătăţirii sănătăţii la nivel global.
„Eu şi soţia mea am avut o discuţie lungă despre cum vom lua averea pe care suntem norocoşi să o avem şi o vom înapoia într-un mod care are un impact cât mai puternic asupra lumii“, spune el. „Ne concentrăm asupra ajutorării celor mai săraci din lume, ceea ce conduce la vaccinare. Poţi să iei o boală şi să scapi de ea, cum facem cu poliomielita“.
„Poliomielita e deosebită deoarece odată ce ai eradicat-o nu mai trebuie să cheltuieşti bani“, continuă el.
Boala este încă endemică în Nigeria, Pakistan şi Afganistan. Mai există un obstacol: propagarea de către grupurile islamiste a credinţei că scopul vaccinului este de fapt sterilizarea.
„Nu ne va împiedica să avem succes“, spune Gates.
„Munca mea cu normă întreagă pentru tot restul vieţii va fi la fundaţie“, spune el. „Încă lucrez cu jumătate de normă la Microsoft. Am avut două cariere şi sunt norocos că ambele au fost uimitoare“.

„Am iubit Microsoft: m-a pregătit pentru ceea ce fac acum. În acelaşi mod în care am putut vedea revoluţia internetului şi a  calculatorului, acum văd cum scade rata de mortalitate infantilă. Lucrez mult şi încerc să învăţ ce pot despre lucrurile astea, pentru că îmi place“.

În 1990, 12 milioane de copii cu vârsta sub cinci ani au murit. Astăzi, statisticile  vorbesc despre şapte milioane de morţi, 19.000 în fiecare zi. Potrivit Naţiunilor Unite, cauzele care provoacă decesul sunt: pneumonia (18%), complicaţiile dinainte de naştere (14%), diareea (11%), complicaţii în timpul naşterii (9%) şi malaria (7%). Cu toate acestea, Gates se concentrează asupra poliomielitei. Fundaţia sa va cheltui 1,8 miliarde de dolari în următorii şase ani pentru a atinge acest scop, aproape o treime din eforturile care se fac la nivel global.
Gates spune că „cea mai mare parte din avere, mai mult de 95%, merge la fundaţie, care va cheltui toţi acei bani în răstimpul a 20 de ani, după ce niciunul dintre noi nu vom mai trăi“.
Întrebat dacă activitatea sa caritabilă este rodul descoperirii credinţei în Dumnezeu sau a faptului că a devenit adeptul unei religii anume, Gates răspunde că „este vorba despre demnitate umană şi egalitate“, despre regula potrivit căreia „toţi oamenii au o valoare egală şi ar trebui să îi tratăm aşa cum am vrea să fim trataţi la rândul nostru“.  Articol preluat din ziarul ADEVARUL,20 ian,2013
Autor : Iulia Marin

Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865, Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) a fost un poet și prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) și "If— " (1895), numeroase schițe și nuvele. În 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. În timpul vieții a fost considerat îndeobște poet și i s-a oferit un titlu nobiliar și postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.