O primavara minunata!

INGERUL SI GHIOCELUL 
de Iulia Hasdeu

Într-o zi, un înger zbura în vazduhul limpede leganându-se printre stelele stralucitoare. La fiecare stea se oprea si culegea o floare la întâmplare. Si dupa ce adunase câte una din fiecare lume a universului, facând astfel în brate un buchet ceresc, s-a pogorât pe Pamânt si a cules si de aici o floare la întâmplare
Apoi, urca din nou la cer si disparu sub bolta de azur. Florile de pe Pamânt, care îl zarisera pe îngerul stralucitor, fara a vedea însa si floarea ce o luase, se întrebau geloase care dintre ele era fericita surioara pe care o alesese îngerul si o luase cu sine.
- Este un trandafir, spuneau trandafirii.
- Este un crin alb ca si el, spuneau superbii crini.
- Nu, este o floare de portocal cu parfum divin,încercau sa convinga portocalii.
- Va spun eu, suratelor, ca nu poate fi decât o lalea, striga falindu-se o lalea splendida.
Chiar si violeta, atât de modesta de obicei, aspira la cinstea de a avea o sora în Rai si sustinea cu blândete ca îngerul luase cu el o violeta.
Singur, ghiocelul statea deoparte, în tacere.Celelalte flori uitasera de el.
Deodata, din înaltul cerului o lacrima ca o perla cazu si prinse a straluci pe ghiocelul cu tulpinita frânta. Îngerul nu mai aparu; însa o voce divina strabatu vazduhul înmiresmat, ca o ruga blânda si necontenita.
-Biata floare, zise , floare cu adevarat modesta; pentru ca te-am vatamat, cere-mi
o rasplata; spune-mi, ce doresti?
- Mai nimic, raspunse ghiocelul.
- Vrei parfumul trandafirului?
- Nu.
- Stralucirea lalelei?
- Nu.
- Albastrul brebenelului?
- Nu.
- Frunza parfumata a lamâiului?
- Nu.
- Atunci, ce doresti?
- Pentru ca îti face placere sa-mi oferi un dar, Stapâne, da-mi voie sa ma nasc si sa
înfloresc iarna, sub zapada si promoroaca si fa ca la mireasma mea îmbatatoare, la
aparitia mea binecuvântata, oamenii înaspriti si înfrigurati de vânt si de ger sa se
simta încalziti si întariti de speranta apropiatei primaveri, a soarelui de foc cu
raze divine.
Din ziua aceea, ghiocelul este totdeauna prima floare care ne zâmbeste dupa urâcioasa iarna, alb ca si cum ar mai purta înca urma lacrimii sfinte.

Primăvară,primăvară...

 MĂRȚIȘOARE, MĂRȚIȘOARE

Martisor - 1. Denumire populara a lunii  Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului  Nou Agrar, dedicata zeului Mars si planetei Marte

            

                 2. Funie formata din zilele,saptamanile si lunile anului adunate si rasucite intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facut cadou la 1 martie,  Ziua Dochiei. Martisorul, generalizat astazi la sate si orase este confectionat din doua fire colorate rosu si alb , de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile. La sfarsitul sec. al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire ,de la parinti  in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana , ulterior prins in piept sau la gat. El era scos , in raport de zona etnografica la o anumita sarbatoare a primaverii : Macinici, Florii, Paste, Arminden sau la inflorirea unor arbusti sau pomi fructiferi  : macesi, porumbar, trandafiri, paducel, visin, zarzar, cires, etc. si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii de Martisor nu vor fi parliti de soare pe timpul verii , ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile , placuti si dragastosi ,bogati si norocosi , feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii Martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in luna martie, perioada echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in raport cu o anumita faza a Lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat , atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare. Obiceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara ,la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii , firul Martisorului , funie de 365 sau 366 de zile , ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic . Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului.Obiceiul a fost atestat in toate teritoriile locuite de romani si aromani. De la romani si aromani obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.       GHINOIU,ION     Obiceiuri populare de peste an : Dictionar.   Bucuresti,1997     

MEMORIA ZILEI :  JOHN STEINBECK

                                        ( 27 februarie 1902 - 20 decembrie 1968)

                      John Earnest Steinbeck(n. 27 februarie 1902, Salinas, California - d. 20 decembrie 1968,
 New York)  a fost un scriitor american al mijlocului secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru
Literatură în anul 1962. El este cunoscut pentru romanul cu care a câștigat Premiul Pulitzer, Fructele mâniei (1939), romanele La răsărit de Eden (1952) și Șoareci și oameni (1937).  John Steinbeck a fost autorul a douăzecișișapte de cărți, acestea incluzând șaiprezece romane, șase cărți non-ficțiune și cinci colecții de povestiri. Primul său succes a fost Cartierul Tortilla (1935),apoi scrie o serie de lucrări scurte , urmate de adevărata sa capodoperă , Fructele mâniei.

     Bibliografie

• Cup of Gold (Cupa de aur) (1929)
• The Pastures of Heaven (Pășunile Raiului) (1932)
• The Red Pony (Poneiul roșu) (1933)
• To a God Unknown (Către un zeu necunoscut) (1933)
• Tortilla Flat (Cartierul Tortilla) (1935)
• In Dubious Battle (Nehotărâții sorți ai bătăliei) (1936)
• Of Mice and Men (Oameni și șoareci) (1937)
• The Grapes of Wrath (Fructele mâniei) (1939)
• Sea of Cortez (Marea lui Cortez) (1941)
• Cannery Row (Strada Sardinelor) (1945)
• The Pearl (Perla) (1947)
• The Wayward Bus (Autobuzul capricios) (1947)
• Log from the Sea of Cortez (1951)
• East of Eden (La răsărit de Eden) (1952)
• Sweet Thursday (Joia dulce) (1954)
• The Short Reign of Pippin IV (Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea) (1957)
• Once There Was A War (1958)
• The Winter of Our Discontent (Iarna vrajbei noastre) (1961
• Travels with Charley in Search of America (Eu și Charley descoperim America) (1962)
• America and Americans (1966)
• Journal of a Novel: The East of Eden Letters (Jurnalul unui roman, scrisori despre "La răsărit de Eden") (1969)
• Viva Zapata! the Original Screenplay (1975)
• The Acts of King Arthur and His Noble Knights (1976)
• Working Days: The Journals of the Grapes of Wrath 1938–1941 (1989)

Scenarii de film

• 1941 - The Forgotten Village (film documentar)
• 1943 - Lifeboat - regia: Alfred Hitchcock
• 1947 - The Pearl – regia: Emilio Fernández
• 1949 - The Red Pony – regia: Lewis Milestone
• 1952 - Viva Zapata! - regia: Elia Kazan
• 1952 - O’Henry’s Full House

Traduceri in limba română

• Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea, Editura Curtea Veche, 2004, ISBN 973-669-035-0
• Fructele mâniei, Editura RAO, 2004, ISBN 973-576-764-3
• La răsărit de Eden, Editura Polirom, 2005, ISBN 973-681-829-2
• Șoareci și oameni, Editura RAO, 2005, ISBN 973-576-765-1
• Cartierul Tortilla, Editura RAO, 2006, ISBN 978-973-103-069-2
• Pășunile Raiului, Editura RAO, 2006, ISBN 978-973-576-931-4
• Nopți fără lună, Editura RAO, 2007, ISBN 978-973-103-291-7
• Perla, Editura RAO, 2009, ISBN 973-103-960-2
• Iarna vrajbei noastre), Editura Polirom, 2010, ISBN 973-681-583-8
• Călătorii cu Charley, Editura RAO, 2010, ISBN 978-606-825-152-3
• Joia dulce, Editura RAO, 2010, ISBN 978-606-825-153-0
• Jurnal rusesc, Editura RAO, 2010, ISBN 978-973-540-192-4
• Strada sardinelor, Editura Polirom, 2010, ISBN 978-973-46-1801-9
• Către un zeu necunoscut, Editura Polirom, 2011, ISBN 978-973-46-1934-4
• Nehotărâții sorți ai bătăliei, Editura Polirom, 2012, ISBN 978-973-46-2585-7

             Vă recomand să citiți Perla de John Steinbeck , " Steinbeck într-o formă de zile mari"
(New York Times):" În oraș se spune povestea perlei uriașe - cum a fost ea găsită și cum a fost pierdută. Se povestește despre Kino, pescarul, și despre nevasta lui, Juana, și despre pruncul lor Coyotito. [...] Dacă această poveste este o parabolă, atunci poate că fiecare îi va afla un tâlc și își va citi în ea propria viață. Oricum, în oraș se povestețte că ..." Vrei  continuarea? Vino și împrumută cartea de la bibliotecă!

                    

                                               DRAGOBETELE SARUTA  FETELE !





Conform creștinordodox.ro, în lumea satelor, această presupusă logodnă a păsărilor a fost adoptată simbolic de către oameni. Se credea ca păsările neîmperecheate în această zi rămâneau stinghere până la Dragobetele din anul viitor, ceea ce era valabil şi în lumea oamenilor, spune profesorul Ion Ghinoiu. Se adună flori de primăvară În dimineaţa zilei de 24 februarie, tinerii ieşeau din sat la pădure, făceau o horă, se sărutau şi se strîngeau în braţe. Fetele adunau flori de primăvară pe care le foloseau pentru descântecele de dragoste. Viorelele şi tămâioarele erau păstrate până la Sanziene, pe 24 iunie, când erau aruncate pe o apă curgătoare. Exista credinţa că cele care nu faceau acest lucru, rămâneau nelogodite. Pretutindeni se auzea zicala: "Dragobetele sărută fetele!". Din zăpada netopită până la Dragobete, fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii. Dragobetele trebuia ţinut cu orice preţ: dacă nu se făcea cumva Dragobetele, se credea că tinerii nu se vor îndrăgosti în anul care urma. Cine aude pupăza va fi harnic În credinţa populară, pentru 24 februarie, s-au înrădăcinat o serie de superstiţii care sunt păstrate cu sfinţenie. De Dragobete nu se lucrează pentru că e rău de pocituri şi lovituri. •    Dacă plouă în ziua de Dragobete, primăvara va fi lungă şi frumoasă; •    Cine va auzi pupăza în ziua de Dragobete, va fi harnic tot anul; •    În această zi, de Dragobete, nu se coase, nu se spală, nu se merge la câmp, în schimb se face curaţenie pentru ca zilele ce vor urma sa aibă spor în toate; •    Dacă până la Dragobete nu a fost brumă, atunci nici nu va mai fi curând.

Citeste mai mult: adev.ro/n1hnby

         STIAȚI CĂ ASTĂZI SĂRBĂTORIM ZIUA                         INTERNAȚIONALĂ A LIMBII MATERNE?


               Ziua Internațională a Limbii Materne  este o sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. 
              A fost anunțată de UNESCO pentru prima oară la 17 noiembrie 1999 și a fost recunoscută de Adunarea Generală
a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care anul 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.                                Alegerea  datei de 21 februarie semnifică ziua din anul 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangla, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, azi capitala Bangladesh-ului.


                

                            "LIMBA  ESTE CALEA, NICIODATĂ SCOPUL"
                                                                                               Mircea Eliade

Vine week-end-ul! Și ce-i mai plăcut ca într-o zi friguroasă de iarnă să te lași purtat în lumea de vis a cărților?