Programul Școala Altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun!

          In cadrul Programului Școala Altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun!, ieri - 28.11.2016, pragul bibliotecii a fost trecut de cei mai mici „învățăcei”, adică clasele pregătitoare de la  Liceul „Hercules” Băile Herculane. Micuții au fost însoțiți de d-na prof. Adriana Laitin și 

d-ra prof. Mirela Bolbotină.

                      Au descoperit biblioteca, au aflat care este rostul ei și cum pot împrumuta cărți după ce vor învăța să citească, dar până atunci au beneficiat de dotările Biblionet-ului și au ascultat și vizionat povești, au cântat și au răsfoit cărți de povești cu imagini în relief.

 Programul Școala Altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun!
         


               Azi, 25 noiembrie 2016, o nouă zi din  Programul Școala Altfel. Să știi mai multe, să fii mai bun!  A fost rândul celor din clasa a III-a A, coordonator prof. Alexa Gaita  să se informeze și să se documenteze despre locul în care s-au născut și își petrec copilăria. Timp de două ore au  ascultat și au vizionat materiale video realizate de  Mihai Zah despre istoricul localității,legendele monumentelor turistice și naturale. La final ne-am amintit și ne-am jucat Fazan și ȚOMAPAN, (dacă nu vă mai amintiți : țări, orașe, mări, ape, plante, animale, nume) motiv pentru care am folosit și dicționarele ca să ne scoată din încurcături, așa am învățat și cum să le folosim.   După o scurta pauză a urmat clasa a III-a B, coordonatoare prof. Anilena Munteanu care au avut acceași tematică.    
               

BAILE HERCULANE - Film de prezentare

MEMORIA CULTURALĂ - MIHAIL SADOVEANU

        (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie1961, Vânători-Neamț)

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

Ca om politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forțele politice dedreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga Adevărul și Dimineața, și a fost ținta unei campanii de presă venite din partea partidelor de extremă dreapta. Deși a fost un susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al luiCarol al II-lea, își schimbă orientarea politică după cel de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Partidul Comunist Român. În această perioadă este numit președinte al Adunării Deputaților și face parte din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice și a stalinismismului. Multe dintre operele și discursurile sale, printre care și romanul politic Mitrea Cocor, dar și celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit, sunt de asemenea considerate ca propagandă în favoarea comunizării.

A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România.^[2] A fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori.

Sursa - Wikipedia

,,Dacă ar fi să regret că nu am venit mai devreme pe lume, aş face-o doar pentru că nu am apucat să-i cunosc pe cei doi români în care Dumnezeu a turnat har din belşug: autorul "Luceafărului", Eminescu, şi pe cel al "Baladei pentru vioară", Porumbescu.,,

Cealaltă față a lui Sadoveanu

http://www.evz.ro/ceahlaul-literaturii-a-condamnat-oameni-la-moarte.html

   La revedere vacanță!  Bine ați revenit la bibliotecă!



                           În buna tradiție a colaborării  cu școala, iată că am redeschis întâlnirile cu cei mai mici prieteni bibliotecii. Miercuri, 14.09.16 elevii clasei a III-a coordonată de prof. Alexa Gaita
au venit la bibliotecă unde au primit informații legate de locul unde s-au născut și trăiesc, despre istoria acestor locuri, despre Băile Herculane ca emblemă turistică a Banatului Montan.

 Sala de lectură pregătită în așteptarea oaspeților. 

În ajutorul acestei activități ne-am folosit de monografia d-lui Dorin Bălteanu, Herculane - Arc peste timp, lucrare care este o contribuție lăudabilă și extrem de utilă pentru cunoașterea localității.

 La final am urmărit un video despre Băile Herculane - Emblemă turistică a Banatului Montan

Toamnă cu ... daruri


         Plin de vervă și cu poanta pregătită, astăzi la prima oră, ne-a vizitat la bibliotecă scriitorul Ionel Jecu care ne-a dăruit pentru bibliotecă, și implicit dumnevoastră cititorilor, niște ciulini de Bărăgan ai căror țepi sunt inofensivi după cum spune dânsul, dar la atingerea lor vă gâdilă plăcut până dați în ...râs! Nu credeți? Vă aștept să vă înțepați în epigramele autorului, să deslușiți enigma din Caseta fatală, iar pe copii să-și pregătească creioanele colorate pentru a înlătura Coșmarul unei prințese.
          Deci, cum vă spuneam toamnă bogată! Vă aștept să culegeți roadele! Mulțumim autorului, dl.Ionel Jecu.
                               

             31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE
                       Ziua Limbii Române este o adevărată sărbătoare a identităţii şi demnităţii poporului român !

                    Limba naţională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcţională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume şi de-a cultiva comuniunea etnică în ţară şi pretutindeni, ca neam sau popor.

                                       

                    

          După proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) „limba noastră cea română”, cum a numit-o poetul Grigore Vieru, a fost sărbătorită în fiecare an, la data de 31 august, în mod oficial în Republica Moldova, şi cu ecou pozitiv în România, prin manifestări de recunoştinţă faţă de cei care au contribuit la dăinuirea peste timp a sfintei conştiinţe de neam, a comuniunii de cuget, de credinţă, de limbă şi simţire românească. 

                       Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.