Pagini
luni, 5 mai 2014
joi, 1 mai 2014
Classical Music for Spring : Vivaldi, Strauss, Schumann
Bună dimineața! Să aveți o zi frumoasă alături de cartea preferată!
Și pentru că prognoza meteo anunță ploi și vijelii vă recomand o compilație muzicală care să vă aducă primăvara in casă și în suflet. Audiție plăcută!
miercuri, 23 aprilie 2014
CELE MAI CITITE CĂRŢI DIN LUME
Biblia, Coranul şi Cartea lui Mormon sunt cunoscute a fi cele mai citite cărţi din lume, însă numărul celor care le-au răsfoit este însă greu de aproximat în funcţie de vânzări, întrucât de multe ori cărţile sacre circulă „din mână în mână”, fără a fi neapărat cumpărate de fiecare cititori în parte.
Totuşi, un top al celor mai vândute şi citite 10 cărţi din lume din ultimii 50 de ani, publicat de squidoo.com, arată că aproximativ 3, 9 miliarde de persoane de pe glob au citit Biblia.
Pe locul al doilea se află cartea cu „Citate ale Preşedintelui Mao ZeDong”, vândută în 820 milioane de exemplare în ultima jumătate de secol.
Volumul „Harry Potter şi Piatra Filosofală”, de J.K.Rowling, a fost citit de 400 de milioane de persoane din întreaga lume, clasându-se astfel pe locul al treilea.
Vezi mai jos clasamentul complet al celor mai citite cărţi din lume, în ultimii 50 de ani:
1. Biblia - 3, 9 miliarde
2. „Citate ale Preşedintelui Mao ZeDong” - 820 milioane
3. „Harry Potter şi Piatra Filosofală”, de J.K.Rowling – 400 milioane
4. „Stăpânul Inelelor”, de J.R.R. Tolkien – 103 milioane
5. „Alchimistul”, de Paulo Coelho – 65 milioane
6. „Codul lui DaVinci”, de Dan Brown – 57 milioane
7. „Amurg”, de Stephenie Meyer – 43 milioane
8. „Pe aripile vântului”, de Margaret Mitchell – 33 milioane
9. „De la Idee la Bani”, de Napoleon Hill – 30 milioane
10. „Jurnalul lui Anne Frank”, de Anne Frank – 27 milioane
marți, 22 aprilie 2014
Google sărbătoreşte şi anul acesta ZIUA PĂMÂNTULUI
La miezul nopţii, cei care au accesat pagina motorului de căutare au descoperit un doodle interactiv care prezintă, pe rând, o pasăre colibri, un peşte balon, două maimuţe, o insectă, un cameleon şi o meduză.
ZIUA PĂMÂNTULUI este sărbătorită în fiecare an, la data de 22 aprilie, în 192 de ţări.
În anul 1970, senatorul american Gaylord Nelson a proclamat această zi, la un an de la deversarea de petrol din Santa Barbara, cel mai mare accident de acest gen de până atunci. Scopul acestei zile era să atragă atenţia clasei politice asupra protecţiei mediului. 25 de ani mai târziu, Nelson a fost decorat de preşedintele Bill Clinton, pentru rolul său în crearea acestui eveniment
Până în anul 1990, ZIUA PĂMÂNTULUI a ajuns să fie sărbătorită în întreaga lume, numărul ţărilor participante ajungând în acea perioadă la 140.
În fiecare an, ZIUA PĂMÂNTULUI este sărbătorită prin diferite evenimente, iar tema de anul acesta este "Oraşele Verzi".
NASA celebrează ZIUA PĂMÂNTULUI printr-un eveniment intitulat #GlobalSelfie, în care participanţii sunt invitaţi să se fotografieze în aer liber şi să publice fotografia pe reţelele de socalizare, folosind hashtag-ul #GlobalSelfie. Cu ajutorul imaginilor, NASA va crea un colaj care va reprezenta Pământul.
Camil Petrescu, romancier, dramaturg și poet român
|
Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămîne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil și al Anei Cheler. A rămas orfan de ambii părinți și a fost crescut la o doica din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfîntul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr"din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl.
Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D.
Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". Ambianța războiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 va fi eliberat din lagărul german, revenind la București.
Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonimă publică primele poezii. Furtunosul gazetar de stînga, N. D. Cocea e modelul său spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său, Ladima, din romanul Patul lui Procust.
Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul morții în 1923. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european, "Patul lui Procust".
În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române.
Moare la 14 mai 1957, la București. Astfel, masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu "Un om între oameni" rămâne neterminat. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul, drept "o întreprindere jalnică". Motivul este simplu, Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cîntăreții noului regim comunist. A adus contribuții novatoare în poezie, în tehnica romanului și a teatrului românesc.
Camil Petrescu, personalitate multilaterală, s-a manifestat creator în cele mai variate direcții ale culturii. Cu vădite și temeinice aplicații spre filosofie, formația spirituală a scriitorului și-a pus amprenta asupra creației sale literare.
vineri, 18 aprilie 2014
Ouăle roșii, tradiție și semnificații
Fotografie personală cu ouă vopsite tradițional în coji de ceapă și împestrițate cu frunze | - Paști 2014 |
Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.
Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este inca practicat mai ales la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.
Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: „De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.
Culoarea rosie cu care le vopsesc crestinii la Pasti, reprezinta pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar si sangele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mantuirea lumii.
Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.
Taranii nostri au obiceiul ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.
In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor.
Sursa http://www.crestinortodox.ro/
La Paşti (George Topârceanu)
Astăzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necăjite si mânjite,
Zece ouă înrosite.
Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vă este, frătioare,
- Ce vă doare?
Nu vă ninge, nu vă plouă,
Stati gătite-n haină nouă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte,
N-ati fi ouă...
- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si fraise
Lânga pasca cu orez.
Si schimbindu-si brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pân'la urmă tot nu scap!
- Ne găteste de paradă.
- Ne ciocneste cap în cap
Si ne zvârle coaja-n stradă...
- Ce rusine!
- Ce dezastru!
- Preferam să fiu omletă!
- Eu, de m-ar fi dat la closcă,
As fi scos un pui albastru...
- Si eu unul violet...
- Eu, mai bine-ar fi să tac:
Asa galben sunt, că-mi vine
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac!...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)