BUNĂ DIMINEAȚA, COPILĂRIE

                      Spune-mi, tu îți mai aduci aminte de mine? Sunt tot eu, eu cea pe care o știi. Nu te uita așa la mine de parcă nu m-ai recunoaște, nu te uita la ridurile care s-au ivit... viața, oamenii, iubirea au lăsat urme, dar ignoră-mi umerii uneori obosiți, gândurile triste, neliniștile din suflet, visele tăcute... Sunt tot eu! Acum ți-ai adus aminte? Sunt copilul care alerga fără griji, copilul care se juca cu păpușile, copilul care își agăța cireșe la urechi. Sunt eu, privește-mă mai bine! Eu te port mereu în suflet, draga mea copilărie! La mulți ani  copiilor și copilului din tine!