Pagini

vineri, 11 octombrie 2013



                 


                                  A fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013








                Scriitoarea Alice Munro (Canada)  este laureata   premiului Nobel pentru literatură  pe 2013,a  anunțat joi, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de știință din Suedia. Unul din membrii Comitetului a afirmat că autoarea este "un excelent portretist al ființei umane ", precizând că una din cărțile sale de proză scurtă  "Dear Life" - Dragă viață, oferă indicii despre autoare fiind mai degrabă o autobiografie și este considerată  "  un maestru al prozei scurte contemporane" , gen literar ce arareori a fost distins.
                 Când  fost publicată colecția de zece povestiri "Prea multă fericire", Alice Munro avea 78 de ani și cu toate acestea proza ei este mai dinamică decât a altor scriitori mai tineri. 
              
           

joi, 12 septembrie 2013

               
                                     A trecut vremea poveștilor?






Basmele vor să te facă să crezi că fiecare prinţesă trăieşte o viaţă extraordinară după ce povestea se încheie, însă proiectul cinic realizat de fotografa Dina Goldstein contestă întru totul această idee.
„Prinţesele mele decăzute s-au născut din durerea personală profundă, din revolta pricinuită de laitmotivul «şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi» cu care suntem hrăniţi cu forţa în copilărie”, explică fotografa canadiană.

Fotografa canadiana Dina Goldstein ne arată că prințesele Disney nu au trăit fericite până la adânci bâtrâneți. Într-un interviu, fotografa recunoaşte că a dorit ca imaginile să dea de gândit şi să trezească emoții celor ce le vizualizează: “Seria… [forțează] privitorul să contemple viața reală: vise ratate, poluarea și degradarea oceanului, război, obezitate, dispariția culturilor indigene, cancerul și negăsirea elixirului tinereții veșnice.”
Astfel, în cele 10 fotografii adunate în această colecţie le putem vedea pe legendarele personaje de basme, Albă ca Zăpada, Jasmine, Pocahontas și multe altele, cedând în faţa destinelor tragice:

Albă ca Zăpada este prinsă într-un coşmar domestic, cu mulţi copii neîngrijiţi şi un soţ leneş şi şomer.

Alba ca zapada 


Cenuşăreasa se luptă cu dependenţa de alcool, fiind înfăţişată stând cu capul în jos într-un bar murdar cu un pahar de shot în mână, în timp ce un grup de bărbaţi o privesc cu dispreţ.

Cenusareasa


Rapunzel se luptă cu cancerul şi citostaticele într-o cameră de spital, alături de o perucă din părul ei lung şi blond.

Rapunzel


Scufiţa Roşie are o problemă cu greutatea din cauza mâncării de tip fast-food, pe care de altfel o transportă în coşul cu bunătăţi pe care-l duce bunicii.

Scufita rosie


Frumoasa din pădurea adormită se află într-un azil de bătrâni, la fel de tânără, alături stându-i prinţul deja demult trecut de a doua tinereţe.



Frumoasa din padurea adormita




Bella din Frumoasa şi Bestia este prezentată în timpul unei proceduri medicale cosmetice, chirurgii plasticieni remodelându-i chipul plin de riduri.

Bella




Pocahontas este prezentată ca o fată bătrână, uitându-se singură la televizor, înconjurată de o mulţime de pisici.



Sursa  http://hyperliteratura.ro/

luni, 9 septembrie 2013

Peste 75% din utilizatorii bibliotecilor din sate şi oraşe mici ştiu să utilizeze internetul

de Madalina Cerban - MediafaxPublicat la: 09.09.2013 14:54 Ultima actualizare: 09.09.2013 14:55
Peste 75% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural şi urban mic sunt alfabetizaţi digital, respectiv ştiu să utilizeze un calculator şi să caute informaţii pe internet, dar peste 40% dintre români nu au folosit niciodată internetul, potrivit unui studiu Biblionet.
Studiul a fost realizat de Cult Market Research, pentru Fundaţia IREX România, în perioada august - septembrie. Eşantionul a inclus 3.000 de respondenţi din mediul rural şi urban mic, la nivel naţional, care folosesc serviciile bibliotecilor din programul Biblionet, o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Conform sursei citate, 70% dintre respondenţi au declarat că utilizează platforme de socializare şi pot redacta şi trimite email-uri fără probleme. Totodată, 31% au declarat că fac cumpărături online, iar 27% lucrează cu programe specializate.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi consideră că vizitarea bibliotecii i-a ajutat în mare sau foarte mare măsură să-şi dezvolte competenţele de utilizare a calculatorului, 81% dintre aceştia apreciind că nivelul lor actual de utilizare este unul bun, respectiv foarte bun.
"În bibliotecile publice şi cu ajutorul a zeci de organizaţii partenere Biblionet, mii de oameni din toată ţara primesc gratuit instrucţiuni despre benfeciile internetului şi sunt ajutaţi să ia legătura cu cei apropiaţi, să caute produse online sau chiar să-şi lanseze propriile bloguri. Ultimele statistici ne-au arătat că peste 9.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă folosind internetul din bibliotecă şi participând la cursuri de resurse umane organizate în acelaşi spaţiu, iar peste 500.000 de români au intrat pentru prima dată pe internet într-o bibliotecă publică. Sunt statistici care arată că interesul pentru tehnologie creşte de la un an la altul, că accesul la informaţie şi instruire devin tot mai importante şi că în România anului 2013, a fi integrat social şi cetăţean responsabil înseamnă a fi alfabetizat digital. Peste 2.300 de biblioteci publice din România şi zeci de mii din toată Europa sunt dovada vie a faptului că tehnologia este un factor de inserţie socială şi că acestea pot ajuta oamenii să dobândească competenţe digitale pentru a-şi îmbunătăţi viaţa", a declarat Paul Andre Baran, directorul programului Biblionet şi Campionul Digital al României la Comisia Europeană.
Totuşi, conform comunicatului, în România, peste 40% dintre locuitori nu au folosit niciodată internetul. "Acest lucru presupune mai puţine oportunităţi pe piaţa muncii, educaţie sau comunicare cu lumea, în general. Proporţia populaţiei nealfabetizate digital se găseşte preponderent în mediul urban mic şi rural, zone în care bibliotecile publice devin resurse cheie pentru incluziunea digitală, acestea oferind gratuit numeroase servicii de instruire digitală", se mai spune în comunicat.
Potrivit comunicatului, 41% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural folosesc internetul regulat (cel puţin odată pe săptămână) şi 35% îl folosesc frecvent (zilnic). Numai 3% accesează internetul de la bibliotecă de câteva ori pe an şi 6% aproape deloc.
Aproape 3.000 de bibliotecari din ţară au fost pregătiţi în cadrul programului Biblionet să ţină cursuri de utilizare a computerului şi internetului pentru o alfabetizare digitală de bază. Astfel, se explică procentul de 84% dintre utilizatori care au declarat că au fost pregătiţi, respectiv ajutaţi de un bibliotecar pentru a utiliza mai bine calculatorul sau internetul.
În topul celor mai des invocate motive pentru utilizarea calculatorului se regăsesc păstrarea relaţiei cu prieteni şi rude, vizionarea de filme, jocurile şi dorinţa de a asculta muzică. Jumătate dintre abonaţii bibliotecilor, însă, doresc să caute informaţii pe subiecte specifice, iar 40% învaţă lucruri noi şi îşi efectuează temele folosind calculatorul din bibliotecă. 84% dintre respondenţi au declarat că au diversificat tipul de acţiuni pe care le fac la calculator sau pe internet de când merg la bibliotecă.
Conform unui alt studiu, realizat la cererea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în martie 2013, peste 16% dintre români, respectiv 2,6 milioane, frecventau bibliotecile publice.
Ziua Internaţională a Alfabetizării se sărbătoreşte în fiecare an pe 8 septembrie, pentru a promova importanţa alfabetizării la nivel de comunitate, societate şi individ. În anul 2013, se poate vorbi despre un alt tip de alfabetizare care a devenit la fel de important ca scrisul şi cititul şi anume alfabetizarea digitală, se mai spune în comunicat.

Biblionet este o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în valoare totală de 26,9 milioane de dolari, pe o durată de cinci ani, şi îşi propune facilitarea accesului la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice.
În România, sunt 2.876 de biblioteci în cele 41 de judeţe, dintre acestea, 89% sunt instituţii de dimensiuni mici, localizate în mediul rural. Programul Biblionet a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei.

joi, 8 august 2013





                    "  Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi surorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mă desfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara în zile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind, cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase, ţarinele cu holdele, câmpul cu florile şi mândrele dealuri, de după care îmi zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereţii! Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire."

Ion Creangă în Amintiri din copilărie

luni, 29 iulie 2013

Corul Armatei Române- Desteaptă-te române

         29  iulie 2013   ZIUA IMNULUI NATIONAL             

Pe 29 iulie sărbătorim Ziua Imnului Naţional al Romaniei, "Desteapta-te romane!". Imnul a fost pentru prima dată intonat în anul 1848 de către un grup de tineri condus de către Anton Pann. Era imnul Revoluţiei paşoptiste şi a devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.
Versurile Imnului i-au fost atribuite lui Andrei Muresanu, dar nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Cu denumirea "Un rasunet" de Andrei Muresanu a fost publicat in numarul iunie-iulie 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inima si literatura", pe o melodie culeasa de Anton Pann.
Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, alta variantă arată că de fapt era o melodie cantata pe un text religios, ce purta numele "Din sanul maicii mele".

marți, 23 iulie 2013

LA MEDELENI de IONEL TEODOREANU
O lectură de vacanță potrivită pentru adolescenți și nu numai...


Avea o "vitalitate extraordinara, care arata ca e unul dintre scriitorii care au o imensa pofta de viata, ca scrisul lor nu este efectul imaginatiei si rezultatul unei stari exclusiv contemplative." Avea "in el antene pentru tot ce inseamna fenomen cotidian. El pastra prospetimea asta.", Geo Serban despre scriitorul roman, care ar fi putut face cariera la Hollywood de frumos ce era, cu privirea-i melancolica irezistibila, cu talentul lui de povestitor de care ne bucuram si azi in "La Medeleni", "Ulita copilariei" sau "Lorelei". Ionel Teodoreanu. Cool!