Nichita Stanescu despre poezie

http://youtu.be/3REUEuUvV0o Va invit sa vizualizati un video document despre despre poezie in rostirea unui mare poet roman  NICHITA  STANESCU!

Mesajul directorului general al UNESCO Irina Bokova, pentru marcarea Zilei Mondiale a Poeziei în 2013 este ' Poezia este una dintre cele mai pure expresii ale libertăţii lingvistice. Este o componentă a identităţii popoarelor şi întruchipează energia creatoare a culturii, datorită posibilităţii de a fi reînnoită continuu"

Ion Minulescu

---

Primăvară inutilă

Sufocată de viaţa cu program
Şi de-acelaşi "va urma" cotidian
Al savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -
Pedagogi şi profesori octogenari
De algebră, geografie şi pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Şi-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Şi-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cişmigiu
Sau la Şosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram şi eu ca ea - un licean
Cu frecvenţa cursurilor pe... trotuar...

Dar de data asta, nu ştiu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum....
Poate n-am mai cunoscut-o eu...
Poate drumul ei şi drumul meu
S-au schimbat de mult,
Şi-acum
Nu mai fac acelaşi drum...

Sau pe drumul de la Ateneu
Până la Şosea
Şi hipodrom
Primăvara n-a-ntâlnit în capitală nici un om
Să-i ureze ca pe vremuri "bun sosit".

Şi probabil că de ciudă în oglindă s-a privit,
Şi-a dat seama c-a visat,
C-a spart geamul doar în vis
Şi că visul evadării n-a fost vis adevărat!...

Primăvară, primăvară,
Inutila mea fecioară,
Nu cumva te-ai sinucis?...

TeleU: Perspective Ep.5 - Paul Andre Baran, directorul BIBLIONET, campio...

Ce este Hai pe Net?

O campanie de incluziune digitală organizată de Fundația EOS Romania în parteneriat cu telecentre, biblioteci, școli și PAPI și alte organizații și instituții dedicate alfabetizării digitale în Romania.

• Campania își propune să aducă online 10,000 de utilizatori noi, oameni care fie nu au folosit niciodată internetul, fie oameni care învață să folosească e-servicii noi (ex. cumpărături sau plăți online, cursuri de formare profesională online, participare în comunități sociale virtuale, etc) precum și pe implicarea tinerilor în activități care se vor baza pe cunoștințele lor de utiliza tehnologia și internetul cu scopul de a crește șansele lor de angajare pe piața muncii prin dobândirea de competențe TIC cât mai bune.
• Acoperire națională

Temele Hai pe net! 2013

• Creşterea şanselor de angajare a tinerilor
• Servicii online pentru cetăţeni
• Îmbătrânire activă-învăţare inter-generaţională

Vino în perioada 18.03.-24.03.2013 la Biblioteca Orăşenească Nicolae Stoica de Haţeg Băile Herculane -Centrul BIBLIONET , pentru a te alătura campaniei de incluziune digitală HAI PE NET ! Vă aşteptăm în fiecare zi ,între orele 8.00-16.00

Martisor - 1. Denumire populara a lunii  Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului  Nou Agrar, dedicata zeului Mars si planetei Marte(Transilvania,Banat,Maramures,centrul Munteniei,vestul Olteniei,sudul Dobrogei);
                 2. Funie formata din zilele,saptamanile si lunile anului adunate si rasucite intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facut cadou la 1 martie,  Ziua Dochiei. Martisorul, generalizat astazi la sate si orase este confectionat din doua fire colorate rosu si alb , de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile. La sfarsitul sec. al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire ,de la parinti  in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana , ulterior prins in piept sau la gat. El era scos , in raport de zona etnografica la o anumita sarbatoare a primaverii : Macinici, Florii, Paste, Arminden sau la inflorirea unor arbusti sau pomi fructiferi  : macesi, porumbar, trandafiri, paducel, visin, zarzar, cires, etc. si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii de Martisor nu vor fi parliti de soare pe timpul verii , ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile , placuti si dragastosi ,bogati si norocosi , feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii Martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in luna martie, perioada echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in raport cu o anumita faza a Lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat , atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare. Obiceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara ,la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii , firul Martisorului , funie de 365 sau 366 de zile , ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic . Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului.Obiceiul a fost atestat in toate teritoriile locuite de romani si aromani. De la romani si aromani obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.       GHINOIU,ION     Obiceiuri populare de peste an : Dictionar.   Bucuresti,1997  

Marin Sorescu, poet român 

 (29 .02.1936-08.12.1996)

La 29 februarie 1936 se nastea poetul si prozatorul Marin Sorescu. Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Marin Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii (1936-1996) pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în: SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia, India, Anglia, Germania, Franta, Grecia, Suedia, Italia, Olanda, Spania, Portugalia, China, Singapore, Rusia, Cehia, Slovacia, Serbia, Macedonia, Bulgaria ş.a., totalizând peste şaizeci de cărţi apărute în străinătate.

A publicat primul său volum ("Singur printre poeţi") în 1964 şi de atunci a impus un stil degajat, uşor ironic, fantezist (care atenuează reflecţia gravă), deconcertant, de multe ori feroce în profundul sau simţ critic. Sunt foarte cunoscute şi volumele din ciclul "La lilieci", un univers poetic pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.
Ca dramaturg, Sorescu este autorul unei capodopere, "Iona", care împreună cu alte piese ale sale, figurează în repertoriul multor teatre din lume. Creaţia sa dramaturgică poate fi considerată şi ea ca fiind excepţională: "Iona", "Paracliserul", "Matca", "Există nervi", "A treia ţeapă", "Răceala".

Piesele sale s-au bucurat de o primire excepţională, fiind traduse şi prezentate pe scene din Paris, Zürich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varşovia şi Port-Jefferson (SUA).

Bibliografie (surse):

1. Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I;
2. www.art-zone.ro;
3. George Pruteanu: "Marin Sorescu, deocamdată”.

La 25 februarie 1866 tanarul Eminovici, un gimnazist roman din Cernauti (din Bucovina imperial- austriaca), trimite o scrisoare, la 16 ani, catre revista "Familia", editata de Iosif Vulcan, la Buda (Pesta). "Managerul" citeste cu uimire poezia "De-as avea", o considera buna, ii schimba numele autorului in Eminescu si o publica pe 25 februarie / 9 martie  pe pagina cu numarul 68. „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale incercari poetice trimise noua, ne-a surprins placut”, scria Vulcan.  Debutul oficial este facut, numele poetului urmand a ramane MIHAI EMINESCU .
                                         
                                                             De - as avea...   
                               
                                                      De-as avea si eu o floare
                                                      Mindra, dulce, rapitoare
                                                      Ca si florile din mai,
                                                      Fiice dulce a unui plai,
                                                      Plai rizind cu iarba verde,
                                                      Ce se leagana, se pierde
                                                      Unduind incetisor,
                                                      Soptind soapte de amor;

                                                      De-as avea o floricica
                                                      Gingasa si tinerica,
                                                      Ca si floarea crinului,
                                                      Alb ca neaua sinului,
                                                      Amalgam de-o roz-albie
                                                      Si de una purpurie,
                                                      Cintind vesel si usor,
                                                      Soptind soapte de amor;

                                                      De-as avea o porumbita
                                                      Cu chip alb de copilita,
                                                      Copilita blindisoara                                                       
                                                      Ca o zi de primavara ,
                                                      Citu-ti tine ziulita
                                                       I-as cinta doina,doinita,
                                                       I-as cinta-o-ncetisor,
                                                       Soptind soapte de amor.