Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale , reprezintă data nașterii poetului
național al românilor, Mihai Eminescu (1850 - 1889).
                        Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul Societetății literare "Junimea" , spunea despre marele poet : "Pe cât se poate  omenește prevedea, literatura poetică  română  va începe secolul  al XX-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului  cugetării românești".
                          De ce a fost aleasă ziua de naștere a Poetului ca zi a Culturii Naționale? Pentru că așa cum spunea filosoful Constantin Noica :"Eminescu reprezintă omul deplin al culturii românești".
                          Să ne amintim de el nu numai ca Poet,dar și ca prozator,dramaturg, ziarist și gânditor.
                          Astăzi, la Biblioteca  Orășenească "Nicolae Stoica de Hațeg"  Băile Herculane am avut oaspeți din cei mai mici, care pentru prima oară au pășit  într-o bibliotecă pe care cu candoarea vârstei au numit-o "casa cărților".Au aflat o mulțime de informații, au vizitat expoziția de carte , au învățat prima poezie de Mihai Eminescu ,"Somnoroase păsărele"și apoi am vizionat pe internet mai multe materiale legate de viața și opera Poetului. Această activitate a fost desfășurată în prima parte în colaborare cu Grădinița "Floare de colț", educatoare  Claudia Iovanescu, Carmen Rada  și Amelia Brejnic , apoi în partea a doua am primit pe cei "mari" : clasa a II-a coordonată de prof.Mirela Bolbotină.

  


                       

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale , astăzi s-a desfășurat  Festivalul Internațional de Poezie

"Mihai Eminescu", festival ce a ajuns la cea de-a XXIII-a ediție. Manifestarea a fost moderată de prof.Florin Copcea, scriitor , publicist și totodată președinte al Societății literare" Lumina" care cu sprijinul Consiliului Local Băile Herculane a organizat această acțiune de suflet la care au participat numeroși scriitori, critici și publiciști . In cadrul acestei întâlniri au fost acordate cinci premii 

 Paul Arețu,critic literar,

    Vasile Morar,poet ,

Maria Nenadici(Serbia) ,poeta - care a primit premiul pentru lucrarea "Schopenhauer în viziunea lui Mihai Eminescu",

Constantin Pădureanu, scriitor și Nicolae Trăilescu ,pictor - Băile Herculane care a fost premiat pentru contribuția constantă în crearea premiilor acestui festival .

Postez mai jos câteva imagini de la această manifestare :       

                       



 

                          Bine v-am regăsit, dragi prieteni! Iată că am intrat deja într-un nou an, an în care ne punem nădejdea și speranțele că va fi mai bun ca precedentul, că ne va aduce mai multe împliniri în toate planurile și în care ( de ce,nu?) să fim  mai buni cu cei din jurul nostru, să avem răbdarea și înțelepciunea de a asculta și a împărtăși cu ei și bucuriile și necazurile, așa cum numai prietenii știu s-o facă! Incă din antichitate, prietenia a fost considerată, pe drept cuvânt, cel mai frumos și nobil sentiment care împodobește existența umană. Vă recomand să citiți un "Cuvânt despre prietenie" de
Teodor  Vârgolici pe care îl găsiți în biblioteca noastră publicat în volumul
                                                                                                                                                           

          

CRĂCIUN FERICIT, DRAGI CITITORI DIN LUMEA CĂRȚILOR!

                  La mulți ani , România !

                                      Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.                

                                                Mihai Eminescu

Memoria zilei

Liviu Rebreanu

Nascut la 27 noiembrie 1885 la Comuna Tarlisna ; decedat la 1 septembrie 1944 la Valea-Mare, langa Pitesti

a fost un romancier (autorul celebrelor romane "Ion" si "Rascoala"), dramaturg si academician roman.

Piese de teatru

  

• Rascoala – drama in patru acte (1913)
• Cadrilul – comedie in trei acte (1919)
• Plicul – comedie (1921)
• Apostolii (1926)

Studii

  

• Revolutia lui Horia, Closca si Crisan (1914)
• Basarabia (1918)

Articole

  

• Cred (1926)
• Lauda taranului roman (1939)

Nuvele

  

• Prostii (1909)
• Rafuiala ( 1909)
• Volbura dragostei (Cantecul iubirii) ( 1909)
• Culcusul (1910)
• Golanii (1910)
• Dincolo (1914)
• Itic Strul, dezertor (1919)
• Catastrofa (1919)
• Cantecul lebedei (1926)
• Cuibul viselor (1926)

Povestiri

  

• Horia, Closca si Crisan (1919)
• Ardealul, Crisana maramureseana si Bucovina (1919)

Proza

  

• O strangere de mana (1911)
• Nevasta ( 1911)
• Ocrotitorul ( 1911)
• Cronici dramatice (1912)
• Apostolii (1926)

Romane

  

• Calvarul – roman autobiografic ( 1919)
• Ion (1920)
• Padurea spanzuratilor ( 1922)
• Adam si Eva (1925)
• Ciuleandra (1927)
• Craisorul (1929)
• Metropole – insemnari de calatorie (1931)
• Gorila – roman satiric (1938, 1942)
• Rascoala (1932)
• Jar (1934)
• Amandoi (1939)
• Amalgam – articole, studii, conferinte si cronici dramatice (1943)

Schite

  

• Codrea ( Glasul inimii) (1908)

Traduceri

  

• Oscar Wilde – De profundis (1908)
• Maurice Donnay – Educatia printului ( 1908)
• Maxim Gorki - Moartea soimului (1909)
• Cehov - Gura femeii (1915)
• Balzac – Groapa (1918)
• Blasco Ibanez – Turbata (1918)
• Boccacio– Aventurile unei femei cinstite ( 1918)
• Dickens – Valul Negru (1918)
• Petronius – Orgia romana (1918)
• Tolstoi – Revolutionarul ( 1918)
• Th. Storm – Iubirea ( 1918)
• Marcel Prevost - Fecioarele nebune (1921)
• O mie si una de nopti, vol I-II (1922)

Volume

  

• Framantari – nuvele (1912)
• Golanii – schite si nuvele (1916)
• Marturisire (1916)
• Rafuiala – schite si nuvele (1919)
• Norocul – nuvele (1921)
• Catastrofa (1921)
• Hora mortii (1921)
• Cuibul viselor – nuvele si schite ( 1926)
• Cantecul lebedei ( 1926)
• Cantecul iubirii – schite si nuvele (1928)
• Itic Strul, dezertor – nuvele (1932)
• Nuvele inedite (1935)
• Calea sufletului ( 1936)
• Oameni de pe Somes (1936)

   15 nov.1868 - 19 nov. 1947

      














 Azi aniversăm 145 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță fondatorul biospeologiei.

 


    

Emil Gheorghe Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868 la Iaşi, m. 19 noiembrie 1947 la Cluj), biolog român de renume mondial, explorator polar, fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume. Provenea dintr-o veche familie moldovenească, atestată documentar încă din secolul XVI şi din care au făcut parte oameni de vază şi chiar domnitori intraţi în istorie prin ctitoriile şi actele lor de vitejie, aşa cum a fost Mihai Racoviţă. Tatăl său, Gheorghe Racoviţă, cunoscut îndeosebi sub numele de Gheorghieş, de profesie magistrat, a jucat un rol important în viaţa culturală şi intelectuală a Iaşiului, fiind unul dintre fondatorii societăţii „Junimea”. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol, s-a dedicat în întregime îngrijirii singurului din cei trei copii cărora le dăduse viaţă, pe ceilalţi doi pierzându-i prematur din cauza unor boli necruţătoare.

Emil şi-a petrecut primii ani în ambianţa plină de căldură şi dragoste părintească a conacului de la Şorăneşti, un mic sat din ţinutul Vasluiului în care tatăl moştenise o frumoasă moşie. Şi-a început învăţătura la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă, omul de la care a moştenit neaoşul grai moldovenesc pe care l-a folosit chiar şi în cuvântări rostite în cadrul protocolar al Academiei Române. A continuat-o tot la Iaşi, mai întâi la Liceul Naţional, apoi la liceul privat „Institutele Unite”, unde a fost coleg cu Sava Atanasiu, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov şi Nicolae Leon şi unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni şi geologul Grigore Cobălcescu. Cel din urmă a jucat un rol cu adevărat decisiv în alegerea căii pe care tânărul său elev avea să se angajeze mai târziu, căci a ştiut să-i însămânţeze în cuget o dragoste faţă de natură care se va transforme nu peste mult timp într-o nestăvilită pasiune.