Pagini

joi, 28 martie 2013


In perioada 18 - 24 martie 2013 Biblionet Baile Herculane a fost participant activ la Campania
"HAI PE NET" a fost o campanie de incluziune digitala initiata de reteaua TelecentreEurope si derulata in Romania de Fundatia EOS Romania, in calitate de coordonator national.Campania a avut ca scop atragerea a minim 10.000 de romani online. Rezultat final : 12.237 romani online!

luni, 25 martie 2013

La mulți ani doamnă..
25 martie 1942. S-a născut Ana Blandiana.


"Sunt copil născut la oraş, la Timişoara. Am crescut la Oradea, am făcut facultatea la Cluj şi am locuit în Bucureşti. Dar toată viaţa mea de scriitor i-am invidiat pe colegii mei care erau născuţi la ţară, pentru că mi se părea că au nişte rădăcini mai profunde, mai adevărate. La ţară am învăţat că nu există mai mare miracol decât a pune un grăunte, o sămânţă în pământ şi a privi cum iese din ea o plantă" A.B.
_____________________________________________________
Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărâ soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învaţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...
25 martie 1942. S-a născut Ana Blandiana.
La mulți ani doamnă.. 

"Sunt copil născut la oraş, la Timişoara. Am crescut la Oradea, am făcut facultatea la Cluj şi am locuit în Bucureşti. Dar toată viaţa mea de scriitor i-am invidiat pe colegii mei care erau născuţi la ţară, pentru că mi se părea că au nişte rădăcini mai profunde, mai adevărate. La ţară am învăţat că nu există mai mare miracol decât a pune un grăunte, o sămânţă în pământ şi a privi cum iese din ea o plantă" A.B.
_____________________________________________________
Ar trebui să ne naştem bătrâni,
Să venim înţelepţi,
Să fim în stare de-a hotărâ soarta noastră în lume,
Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc
Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.
Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,
Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,
Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,
Să fim copii la naşterea fiilor noştri.
Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,
Ne-ar învaţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,
Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,
Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...

joi, 21 martie 2013

Nichita Stanescu despre poezie

http://youtu.be/3REUEuUvV0o Va invit sa vizualizati un video document despre despre poezie in rostirea unui mare poet roman  NICHITA  STANESCU!
Mesajul directorului general al UNESCO Irina Bokova, pentru marcarea Zilei Mondiale a Poeziei în 2013 este ' Poezia este una dintre cele mai pure expresii ale libertăţii lingvistice. Este o componentă a identităţii popoarelor şi întruchipează energia creatoare a culturii, datorită posibilităţii de a fi reînnoită continuu"






Ion Minulescu


Primăvară inutilă

Sufocată de viaţa cu program
Şi de-acelaşi "va urma" cotidian
Al savanţilor cu barbă, cu şoşoni şi ochelari -
Pedagogi şi profesori octogenari
De algebră, geografie şi pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Şi-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Şi-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cişmigiu
Sau la Şosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram şi eu ca ea - un licean
Cu frecvenţa cursurilor pe... trotuar...

Dar de data asta, nu ştiu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum....
Poate n-am mai cunoscut-o eu...
Poate drumul ei şi drumul meu
S-au schimbat de mult,
Şi-acum
Nu mai fac acelaşi drum...

Sau pe drumul de la Ateneu
Până la Şosea
Şi hipodrom
Primăvara n-a-ntâlnit în capitală nici un om
Să-i ureze ca pe vremuri "bun sosit".

Şi probabil că de ciudă în oglindă s-a privit,
Şi-a dat seama c-a visat,
C-a spart geamul doar în vis
Şi că visul evadării n-a fost vis adevărat!...

Primăvară, primăvară,
Inutila mea fecioară,
Nu cumva te-ai sinucis?...

miercuri, 13 martie 2013

Ce este Hai pe Net?
O campanie de incluziune digitală organizată de Fundația EOS Romania în parteneriat cu telecentre, biblioteci, școli și PAPI și alte organizații și instituții dedicate alfabetizării digitale în Romania.
  • Campania își propune să aducă online 10,000 de utilizatori noi, oameni care fie nu au folosit niciodată internetul, fie oameni care învață să folosească e-servicii noi (ex. cumpărături sau plăți online, cursuri de formare profesională online, participare în comunități sociale virtuale, etc) precum și pe implicarea tinerilor în activități care se vor baza pe cunoștințele lor de utiliza tehnologia și internetul cu scopul de a crește șansele lor de angajare pe piața muncii prin dobândirea de competențe TIC cât mai bune.
  • Acoperire națională
Temele Hai pe net! 2013
  • Creşterea şanselor de angajare a tinerilor
  • Servicii online pentru cetăţeni
  • Îmbătrânire activă-învăţare inter-generaţională
Vino în perioada 18.03.-24.03.2013 la Biblioteca Orăşenească Nicolae Stoica de Haţeg Băile Herculane -Centrul BIBLIONET , pentru a te alătura campaniei de incluziune digitală HAI PE NET ! Vă aşteptăm în fiecare zi ,între orele 8.00-16.00

joi, 28 februarie 2013








Martisor - 1. Denumire populara a lunii  Martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului  Nou Agrar, dedicata zeului Mars si planetei Marte(Transilvania,Banat,Maramures,centrul Munteniei,vestul Olteniei,sudul Dobrogei);
                 2. Funie formata din zilele,saptamanile si lunile anului adunate si rasucite intr-un snur bicolor, simbolizand iarna si vara, facut cadou la 1 martie,  Ziua Dochiei. Martisorul, generalizat astazi la sate si orase este confectionat din doua fire colorate rosu si alb , de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi daruit fetelor si femeilor care il poarta agatat in piept una sau mai multe zile. La sfarsitul sec. al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire ,de la parinti  in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana , ulterior prins in piept sau la gat. El era scos , in raport de zona etnografica la o anumita sarbatoare a primaverii : Macinici, Florii, Paste, Arminden sau la inflorirea unor arbusti sau pomi fructiferi  : macesi, porumbar, trandafiri, paducel, visin, zarzar, cires, etc. si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii de Martisor nu vor fi parliti de soare pe timpul verii , ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile , placuti si dragastosi ,bogati si norocosi , feriti de boli si de deochi. Dupa unele informatii Martisorul se confectiona din doua fire rasucite de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in luna martie, perioada echinoctiului de primavara, cand aparea pe cer Luna Noua. Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, adica in seara zilei de 28 sau 29 februarie. Sarbatorile cu ajun si calculul timpului in raport cu o anumita faza a Lunii sunt caracteristice calendarelor lunare care au precedat , atat la daci cat si la romani, actualele calendare solar-lunare. Obiceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara ,la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii , firul Martisorului , funie de 365 sau 366 de zile , ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic . Intrucat Martisorul este inseparabil de traditia Dochiei carpatice, zeita materna, lunara si echinoctiala, se poate afirma cu certitudine autohtonia si vechimea multimilenara a obiceiului.Obiceiul a fost atestat in toate teritoriile locuite de romani si aromani. De la romani si aromani obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.       GHINOIU,ION     Obiceiuri populare de peste an : Dictionar.   Bucuresti,1997