Pagini

miercuri, 27 noiembrie 2013



Memoria zilei


Liviu Rebreanu

Nascut la 27 noiembrie 1885 la Comuna Tarlisna ; decedat la 1 septembrie 1944 la Valea-Mare, langa Pitesti
a fost un romancier (autorul celebrelor romane "Ion" si "Rascoala"), dramaturg si academician roman.

Piese de teatru

  
  • Rascoala – drama in patru acte (1913)
  • Cadrilul – comedie in trei acte (1919)
  • Plicul – comedie (1921)
  • Apostolii (1926)

Studii

  
  • Revolutia lui Horia, Closca si Crisan (1914)
  • Basarabia (1918)

Articole

  
  • Cred (1926)
  • Lauda taranului roman (1939)

Nuvele

  
  • Prostii (1909)
  • Rafuiala ( 1909)
  • Volbura dragostei (Cantecul iubirii) ( 1909)
  • Culcusul (1910)
  • Golanii (1910)
  • Dincolo (1914)
  • Itic Strul, dezertor (1919)
  • Catastrofa (1919)
  • Cantecul lebedei (1926)
  • Cuibul viselor (1926)

Povestiri

  
  • Horia, Closca si Crisan (1919)
  • Ardealul, Crisana maramureseana si Bucovina (1919)

Proza

  
  • O strangere de mana (1911)
  • Nevasta ( 1911)
  • Ocrotitorul ( 1911)
  • Cronici dramatice (1912)
  • Apostolii (1926)

Romane

  
  • Calvarul – roman autobiografic ( 1919)
  • Ion (1920)
  • Padurea spanzuratilor ( 1922)
  • Adam si Eva (1925)
  • Ciuleandra (1927)
  • Craisorul (1929)
  • Metropole – insemnari de calatorie (1931)
  • Gorila – roman satiric (1938, 1942)
  • Rascoala (1932)
  • Jar (1934)
  • Amandoi (1939)
  • Amalgam – articole, studii, conferinte si cronici dramatice (1943)

Schite

  
  • Codrea ( Glasul inimii) (1908)

Traduceri

  
  • Oscar Wilde – De profundis (1908)
  • Maurice Donnay – Educatia printului ( 1908)
  • Maxim Gorki - Moartea soimului (1909)
  • Cehov - Gura femeii (1915)
  • Balzac – Groapa (1918)
  • Blasco Ibanez – Turbata (1918)
  • Boccacio– Aventurile unei femei cinstite ( 1918)
  • Dickens – Valul Negru (1918)
  • Petronius – Orgia romana (1918)
  • Tolstoi – Revolutionarul ( 1918)
  • Th. Storm – Iubirea ( 1918)
  • Marcel Prevost - Fecioarele nebune (1921)
  • O mie si una de nopti, vol I-II (1922)

Volume

  
  • Framantari – nuvele (1912)
  • Golanii – schite si nuvele (1916)
  • Marturisire (1916)
  • Rafuiala – schite si nuvele (1919)
  • Norocul – nuvele (1921)
  • Catastrofa (1921)
  • Hora mortii (1921)
  • Cuibul viselor – nuvele si schite ( 1926)
  • Cantecul lebedei ( 1926)
  • Cantecul iubirii – schite si nuvele (1928)
  • Itic Strul, dezertor – nuvele (1932)
  • Nuvele inedite (1935)
  • Calea sufletului ( 1936)
  • Oameni de pe Somes (1936)

vineri, 15 noiembrie 2013


   15 nov.1868 - 19 nov. 1947

      














 Azi aniversăm 145 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță fondatorul biospeologiei.

 


    
Emil Gheorghe Racoviţă (n. 15 noiembrie 1868 la Iaşi, m. 19 noiembrie 1947 la Cluj), biolog român de renume mondial, explorator polar, fondator al biospeologiei şi al primului institut de speologie din lume. Provenea dintr-o veche familie moldovenească, atestată documentar încă din secolul XVI şi din care au făcut parte oameni de vază şi chiar domnitori intraţi în istorie prin ctitoriile şi actele lor de vitejie, aşa cum a fost Mihai Racoviţă. Tatăl său, Gheorghe Racoviţă, cunoscut îndeosebi sub numele de Gheorghieş, de profesie magistrat, a jucat un rol important în viaţa culturală şi intelectuală a Iaşiului, fiind unul dintre fondatorii societăţii „Junimea”. Mama, Eufrosina, născută Stamatopol, s-a dedicat în întregime îngrijirii singurului din cei trei copii cărora le dăduse viaţă, pe ceilalţi doi pierzându-i prematur din cauza unor boli necruţătoare.
Emil şi-a petrecut primii ani în ambianţa plină de căldură şi dragoste părintească a conacului de la Şorăneşti, un mic sat din ţinutul Vasluiului în care tatăl moştenise o frumoasă moşie. Şi-a început învăţătura la Iaşi ca elev al lui Ion Creangă, omul de la care a moştenit neaoşul grai moldovenesc pe care l-a folosit chiar şi în cuvântări rostite în cadrul protocolar al Academiei Române. A continuat-o tot la Iaşi, mai întâi la Liceul Naţional, apoi la liceul privat „Institutele Unite”, unde a fost coleg cu Sava Atanasiu, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov şi Nicolae Leon şi unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni şi geologul Grigore Cobălcescu. Cel din urmă a jucat un rol cu adevărat decisiv în alegerea căii pe care tânărul său elev avea să se angajeze mai târziu, căci a ştiut să-i însămânţeze în cuget o dragoste faţă de natură care se va transforme nu peste mult timp într-o nestăvilită pasiune.
              

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Iată câteva lucruri despre Alice Munro, scriitoarea de proză scurtă și câștigătoarea din acest an a Premiului Nobel pentru Literatură:

1.
Numele ei de naștere a fost Alice Ann Laidlaw.
2.
S-a născut pe 10 iulie 1931 chiar lângă municipiul Wingham, Ontario, despre care vorbește frecvent în poveștile sale.
3.
Tatăl ei, Robert Laidlaw, a fost un descendent direct al lui James Hogg (1770, Scoţia – 1835), autor al The Private Memoirs and Confessions of a Justified Sinner (Memoriile personale şi confesiunile unui păcătos cu temei)
4.
A declarat că a început să se refugieze în cărți după ce mama ei (profesoară) a fost diagnosticată cu o formă neobișnuită de Parkinson când Alice, cel mai în vârstă dintre cei trei copii, avea doar 10 de ani.
5.
A câștigat o bursă pentru jurnalism la University of Western Ontario, unde s-a susţinut financiar donând sânge și culegând frunze de tutun, printre alte job-uri.
6.
Şi-a publicat prima poveste, The Dimensions of a Shadow (Dimensiunile unei umbre), ca studentă, în 1950.
7.
Cu primul ei soț, Jim Munro, a deschis o librărie, Munro’s Books, care funcţionează şi astăzi în Victoria, Columbia Britanică. Stocul librăriei lor era format în cea mai mare parte din ediţii paperback, într-un moment în care cele mai multe librării tradiționale dispreţuiau volumele în acest format.
8.
Al doilea soț al ei, geograful Gerry Fremlin, a fost un vechi prieten din perioada studenţiei. S-au reîntâlnit și, după ce-au băut niște pahare de martini, au decis să se căsătorească.
9.
Când a câștigat premiul internaţional Man Booker Prize în 2009, autoarea Jane Smiley i-a descris lucrările ca fiind “practic perfecte”.
10.
Este primul cetățean canadian care câștigă Premiul Nobel pentru Literatură. (Saul Bellow s-a născut canadian, dar a obţinut cetățenia americană în 1941, cu 26 de ani înainte să câştige Premiul Nobel).

vineri, 11 octombrie 2013



                 


                                  A fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2013








                Scriitoarea Alice Munro (Canada)  este laureata   premiului Nobel pentru literatură  pe 2013,a  anunțat joi, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de știință din Suedia. Unul din membrii Comitetului a afirmat că autoarea este "un excelent portretist al ființei umane ", precizând că una din cărțile sale de proză scurtă  "Dear Life" - Dragă viață, oferă indicii despre autoare fiind mai degrabă o autobiografie și este considerată  "  un maestru al prozei scurte contemporane" , gen literar ce arareori a fost distins.
                 Când  fost publicată colecția de zece povestiri "Prea multă fericire", Alice Munro avea 78 de ani și cu toate acestea proza ei este mai dinamică decât a altor scriitori mai tineri. 
              
           

joi, 12 septembrie 2013

               
                                     A trecut vremea poveștilor?






Basmele vor să te facă să crezi că fiecare prinţesă trăieşte o viaţă extraordinară după ce povestea se încheie, însă proiectul cinic realizat de fotografa Dina Goldstein contestă întru totul această idee.
„Prinţesele mele decăzute s-au născut din durerea personală profundă, din revolta pricinuită de laitmotivul «şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi» cu care suntem hrăniţi cu forţa în copilărie”, explică fotografa canadiană.

Fotografa canadiana Dina Goldstein ne arată că prințesele Disney nu au trăit fericite până la adânci bâtrâneți. Într-un interviu, fotografa recunoaşte că a dorit ca imaginile să dea de gândit şi să trezească emoții celor ce le vizualizează: “Seria… [forțează] privitorul să contemple viața reală: vise ratate, poluarea și degradarea oceanului, război, obezitate, dispariția culturilor indigene, cancerul și negăsirea elixirului tinereții veșnice.”
Astfel, în cele 10 fotografii adunate în această colecţie le putem vedea pe legendarele personaje de basme, Albă ca Zăpada, Jasmine, Pocahontas și multe altele, cedând în faţa destinelor tragice:

Albă ca Zăpada este prinsă într-un coşmar domestic, cu mulţi copii neîngrijiţi şi un soţ leneş şi şomer.

Alba ca zapada 


Cenuşăreasa se luptă cu dependenţa de alcool, fiind înfăţişată stând cu capul în jos într-un bar murdar cu un pahar de shot în mână, în timp ce un grup de bărbaţi o privesc cu dispreţ.

Cenusareasa


Rapunzel se luptă cu cancerul şi citostaticele într-o cameră de spital, alături de o perucă din părul ei lung şi blond.

Rapunzel


Scufiţa Roşie are o problemă cu greutatea din cauza mâncării de tip fast-food, pe care de altfel o transportă în coşul cu bunătăţi pe care-l duce bunicii.

Scufita rosie


Frumoasa din pădurea adormită se află într-un azil de bătrâni, la fel de tânără, alături stându-i prinţul deja demult trecut de a doua tinereţe.



Frumoasa din padurea adormita




Bella din Frumoasa şi Bestia este prezentată în timpul unei proceduri medicale cosmetice, chirurgii plasticieni remodelându-i chipul plin de riduri.

Bella




Pocahontas este prezentată ca o fată bătrână, uitându-se singură la televizor, înconjurată de o mulţime de pisici.



Sursa  http://hyperliteratura.ro/

luni, 9 septembrie 2013

Peste 75% din utilizatorii bibliotecilor din sate şi oraşe mici ştiu să utilizeze internetul

de Madalina Cerban - MediafaxPublicat la: 09.09.2013 14:54 Ultima actualizare: 09.09.2013 14:55
Peste 75% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural şi urban mic sunt alfabetizaţi digital, respectiv ştiu să utilizeze un calculator şi să caute informaţii pe internet, dar peste 40% dintre români nu au folosit niciodată internetul, potrivit unui studiu Biblionet.
Studiul a fost realizat de Cult Market Research, pentru Fundaţia IREX România, în perioada august - septembrie. Eşantionul a inclus 3.000 de respondenţi din mediul rural şi urban mic, la nivel naţional, care folosesc serviciile bibliotecilor din programul Biblionet, o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Conform sursei citate, 70% dintre respondenţi au declarat că utilizează platforme de socializare şi pot redacta şi trimite email-uri fără probleme. Totodată, 31% au declarat că fac cumpărături online, iar 27% lucrează cu programe specializate.
Mai mult de trei sferturi dintre respondenţi consideră că vizitarea bibliotecii i-a ajutat în mare sau foarte mare măsură să-şi dezvolte competenţele de utilizare a calculatorului, 81% dintre aceştia apreciind că nivelul lor actual de utilizare este unul bun, respectiv foarte bun.
"În bibliotecile publice şi cu ajutorul a zeci de organizaţii partenere Biblionet, mii de oameni din toată ţara primesc gratuit instrucţiuni despre benfeciile internetului şi sunt ajutaţi să ia legătura cu cei apropiaţi, să caute produse online sau chiar să-şi lanseze propriile bloguri. Ultimele statistici ne-au arătat că peste 9.000 de persoane şi-au găsit un loc de muncă folosind internetul din bibliotecă şi participând la cursuri de resurse umane organizate în acelaşi spaţiu, iar peste 500.000 de români au intrat pentru prima dată pe internet într-o bibliotecă publică. Sunt statistici care arată că interesul pentru tehnologie creşte de la un an la altul, că accesul la informaţie şi instruire devin tot mai importante şi că în România anului 2013, a fi integrat social şi cetăţean responsabil înseamnă a fi alfabetizat digital. Peste 2.300 de biblioteci publice din România şi zeci de mii din toată Europa sunt dovada vie a faptului că tehnologia este un factor de inserţie socială şi că acestea pot ajuta oamenii să dobândească competenţe digitale pentru a-şi îmbunătăţi viaţa", a declarat Paul Andre Baran, directorul programului Biblionet şi Campionul Digital al României la Comisia Europeană.
Totuşi, conform comunicatului, în România, peste 40% dintre locuitori nu au folosit niciodată internetul. "Acest lucru presupune mai puţine oportunităţi pe piaţa muncii, educaţie sau comunicare cu lumea, în general. Proporţia populaţiei nealfabetizate digital se găseşte preponderent în mediul urban mic şi rural, zone în care bibliotecile publice devin resurse cheie pentru incluziunea digitală, acestea oferind gratuit numeroase servicii de instruire digitală", se mai spune în comunicat.
Potrivit comunicatului, 41% dintre utilizatorii bibliotecilor din mediul rural folosesc internetul regulat (cel puţin odată pe săptămână) şi 35% îl folosesc frecvent (zilnic). Numai 3% accesează internetul de la bibliotecă de câteva ori pe an şi 6% aproape deloc.
Aproape 3.000 de bibliotecari din ţară au fost pregătiţi în cadrul programului Biblionet să ţină cursuri de utilizare a computerului şi internetului pentru o alfabetizare digitală de bază. Astfel, se explică procentul de 84% dintre utilizatori care au declarat că au fost pregătiţi, respectiv ajutaţi de un bibliotecar pentru a utiliza mai bine calculatorul sau internetul.
În topul celor mai des invocate motive pentru utilizarea calculatorului se regăsesc păstrarea relaţiei cu prieteni şi rude, vizionarea de filme, jocurile şi dorinţa de a asculta muzică. Jumătate dintre abonaţii bibliotecilor, însă, doresc să caute informaţii pe subiecte specifice, iar 40% învaţă lucruri noi şi îşi efectuează temele folosind calculatorul din bibliotecă. 84% dintre respondenţi au declarat că au diversificat tipul de acţiuni pe care le fac la calculator sau pe internet de când merg la bibliotecă.
Conform unui alt studiu, realizat la cererea Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în martie 2013, peste 16% dintre români, respectiv 2,6 milioane, frecventau bibliotecile publice.
Ziua Internaţională a Alfabetizării se sărbătoreşte în fiecare an pe 8 septembrie, pentru a promova importanţa alfabetizării la nivel de comunitate, societate şi individ. În anul 2013, se poate vorbi despre un alt tip de alfabetizare care a devenit la fel de important ca scrisul şi cititul şi anume alfabetizarea digitală, se mai spune în comunicat.

Biblionet este o iniţiativă a Fundaţiei Bill & Melinda Gates, în valoare totală de 26,9 milioane de dolari, pe o durată de cinci ani, şi îşi propune facilitarea accesului la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice.
În România, sunt 2.876 de biblioteci în cele 41 de judeţe, dintre acestea, 89% sunt instituţii de dimensiuni mici, localizate în mediul rural. Programul Biblionet a dotat deja peste 2.300 de biblioteci locale cu peste 9.790 de calculatoare şi echipamente aferente pentru a oferi acces gratuit la internet şi a instruit aproape 3.000 de bibliotecari pentru a iniţia şi asista utilizatori în accesarea informaţiei.